De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


joi, 15 aprilie 2010

O grevă "ca la carte".

Cred că în actualul context, pe care nu are rost să-l mai descriu, o grevă de amploare în învăţământul românesc este absolut necesară şi inevitabilă.
Pledez pentru declanşarea acestei greve, cu o singură observaţie: conflictul de muncă să fie declanşat cu respectarea tuturor procedurilor prevăzute de lege. Pentru reuşita grevei şi bună ei desfăşurare acest lucru este esenţial. Este vital.
Este la mintea cocoşului faptul că orice neglijenţă în parcurgerea procedurilor privind declanşarea conflictului de muncă ne poate costa pierderea dreptului de a continua greva.  În condiţiile oricărei greşeli de procedură, cât de mici, MECTS şi inspectoratele şcolare vor apela imediat la instanţa de judecată pentru a obţine încetarea grevei. Va fi ordin de la partid, va fi ordin de la guvern, va fi ordin de la preşedinţie. Cine se îndoieşte că va fi aşa, e naiv.
În acest moment, având în vedere că sincronizarea sindicatelor teritoriale în declanşarea legală a  conflictelor de muncă este, practic, imposibilă, singurele organizaţii sindicale care pot deschide conflictul de interese la nivelul ramurii învăţământ (şi, implicit, greva) sunt federaţiile sindicale reprezentative, prin iniţierea negocierilor colective anuale.  
Iniţierea conflictului de muncă ar urma să aibă loc în temeiul Legii nr. 168/1999, mai exact al art. 9(1) şi 11. Potrivit acestor dispoziţii legale, conflictele de interese pot avea loc la nivelul unităţilor, la nivelul grupurilor de unităţi, al ramurilor ori la nivel naţional, în cazul conflictelor de interese la nivel  de ramură salariaţii urmând a fi reprezentaţi de organizaţiile sindicale reprezentative care participă la negocierile colective (deci, federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ - n.n.)
În aceste condiţii, sindicatele teritoriale afiliate federaţiilor naţionale ar urmă să-şi îndeplinească doar obligaţia (stabilită tot de lege) de a înregistra conflictul, anterior declanşării, la nivelul unităţilor de învăţământ şi la nivelul inspectoratelor şcolare (conflictele de interese la nivel de ramură şi la nivel naţional pot avea loc numai după înregistrarea prealabilă a acestora la unităţile componente ale structurilor respective, potrivit legii - art. 11(2)).  
După umila mea părere, asumarea conflictului de muncă şi organizarea grevei nu de către sindicatele teritoriale, ci de către federaţiile sindicale din învăţământ (deci, iniţierea conflictului de sus în jos şi nu invers, aşa cum s-a întâmplat până acum) reprezintă singura soluţie viabilă pentru a avea sorţi de izbândă şi pentru a se putea realiza protejarea membrilor de sindicat împotriva unor eventuale abuzuri şi acuze de încălcare a legii. 
Un alt mod de a proceda înseamnă şanse foarte, foarte mari ca greva să fie declarată ilegală de către justiţie, în doar câteva zile de la declanşare. 
Deci, pledez pentru o grevă "ca la carte". E în interesul membrilor de sindicat şi numai al lor.