Oameni buni, nu treceţi cu aşa mare uşurinţă peste ideea asumării Legii educaţiei naţionale ! Mai devreme sau mai târziu sau poate chiar din ziua intrării în vigoare a legii oricare dintre noi poate fi afectat. Nu intru în dezbaterea sterilă, cu tentă politicianistă, dusă pe seama asumării Legii educaţiei naţionale. Nu mă interesează ce interese individuale, de grup sau de haită sunt atinse prin această lege.
Simt însă nevoia să reacţionez ca părinte şi ca jurist. Legea educaţiei naţionale, aşa cum şi-o doreşte acest guvern, este nefuncţională. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, inclusiv în faţa unor persoane presupus responsabile şi cunoscătoare în domeniu (o amintesc aici pe doamna deputat PDL, Stavrositu ***, membru în Comisia pentru învăţământ a CD), că marele pericol pe care îl aduce această lege este acela de a produce blocaje majore în funcţionarea sistemului de învăţământ. Legea este proastă, pentru că, în primul rând, este redactată prost. Din punct de vedere al tehnicii legislative este un dezastru. Legea este proastă, pentru că nu ţine cont de realitate, pentru că introduce forme fără fond şi construieşte mecanisme din care lipsesc deja piese esenţiale. Sistemul de finanţare pe care îl aduce această lege, dacă va fi adoptată, se va dovedi inaplicabil pentru că nu are nici legătură cu economia reală, cu modul de organizare şi de funcţionare a autorităţilor publice locale şi, mai grav, pentru că este rupt de realitatea şcolii. Este un proiect insuficient dezbătut, în ciuda întâlnirilor formale organizate de actuala putere cu membrii de partid din şcoli, chemaţi la ordin de inspectorii generali. Un proiect care conţine multe naivităţi, un proiect clădit pe aparenţe şi idei demagogice, o lege avortată de PDL în poala societăţii civile, incapabilă, după cum se vede, de reacţie.
***
Chiar în momentul în care scriu acest post, doamna Stavrositu vorbeşte la TV, lăudând legea. Am avut mari aşteptări cu ocazia discuţiei publice pe care am avut-o în primăvara acestui an cu doamna deputat Maria Stavrositu, atunci când, la Constanţa, s-a dezbătut forma iniţială a proiectului. Aşteptarea mea era legată, în primul rând, de tinereţea domniei sale. Mi-aş fi dorit să asist la un discurs proaspăt, argumentat, în cunoştinţă de cauză. Un discurs care să-i aparţină, nu unul care să-i fie impus. Din păcate, doamna deputat m-a dezamăgit şi mi-a demonstrat că, din punct de vedere politic, deja a îmbătrânit înainte de vreme. Repet, în ciuda tinereţii domniei sale, doamna Stavrositu este construită politic după chipul şi asemănarea politicianului de tip vechi, demagog şi umil, fără păreri proprii şi supus până la ridicol unei aşa-numite discipline partid, care până la urmă, nu este altceva decât o formă de laşitate şi nepăsare.
Nu mi s-a părut nicio clipă că doamna deputat Maria Stavrositu ne-a auzit, deşi a părut că ne ascultă. Acum, la TV, are acelaşi tip de discurs.
