Precizări privind sporul de stabilitate

Precizări privind acordarea sporului de stabilitate pentru personalul didactic care s-a aflat  în concediu fără plată sau concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2/3 ani, după care s-a reîntors la catedră.

Grădiniţa în Danemarca

 "Din momentul în care am născut am avut impresia ca statul danez își ocrotește puii precum o cloșcă. La câteva zile de la naștere am primit acasă vizita asistentei medicale. Era o femeie extrem de caldă pe care o așteptam mereu cu mare drag. Aveam tot timpul listuța cu întrebări pregatită pentru vizita ei. Ea urmărea evoluția bebelușului, dacă alăptatul decurge normal și bebe crește bine sau dacă totul pare în regulă nu numai din punct de vedere medical. Spre exemplu, avea și responsabilități de asistentă socială, asigura autoritățile că bebelușul este pe mâini bune sau testa noii părinți de depresie post natală. A fost important pentru mine că aloca timp să vorbească și cu mine, să mă încurajeze sau să mă bată pe umăr atunci când aveam nevoie. După vârsta de un an, cei mai mulți copii intră la creșă. De fapt mai toți merg la creșă, inclusiv copiii din familia regală." Continuarea articolului >>>

 

sursa: www.printesaurbana.ro

Oficial: s-a modificat Codul muncii

• Salariatul nu-şi pierde dreptul la concediul de odihnă chiar dacă s-a aflat în concediu medical un întreg an calendaristic. 
• La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
• Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.

Ultimele modificări aduse Codului muncii prin Legea nr. 12/2015 - publicată în Monitorul Oficial nr. 52/22.01.2015 (în vigoare, începând cu data de 25 ianuarie 2015)
 
Art. 16

(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

(5) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156

Art. 56

(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:

a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;

b)la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;

c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;

c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;

d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;

h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;

j) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.

2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)- j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, şi se comunică persoanelor aflate în situaţiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.

Art. 145

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.

(3)Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.

(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui îi care acesta s-a aflat în concediu medical.

Art. 146
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.

(2)În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

Plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;

b) primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;

c) realizează venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, de maximum 6 ISR într-un an calendaristic (extras)

Legea  nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului

Art. I

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. i), plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;

b) primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;

c) realizează venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, de maximum 6 ISR într-un an calendaristic."

2.Articolul 24 va avea următorul cuprins:

"Art. 24

(1) Sumele reprezentând drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, încasate necuvenit, se recuperează de la beneficiarii acestora, în condiţiile legii, pe baza deciziei emise de directorul executiv al agenţiei teritoriale, cu respectarea termenului general de prescripţie. Sumele se achită de către debitor, în termen de 180 de zile de la data comunicării deciziei.

(2) În situaţia în care, pe perioada concediului pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), (2) şi (3), au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c), recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează prin calculul diferenţei dintre cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate, stabilit în condiţiile art. 2, şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul. Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate.

(3) În situaţia în care sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii pentru creşterea copilului prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3) au drept cauză culpa persoanei care le-a încasat, materializată prin folosirea de către aceasta, cu intenţie, a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către aceasta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, prevederile alin. (2) nu se aplică.

(4) Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii.

(5) Decizia prevăzută la alin. (1) constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (1). Decizia poate fi contestată conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc."

Art. II

(1)Debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se scutesc de la plată.

(2)Sumele provenite din debitele recuperate începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eşalonat pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.

(3)Sumele ce urmează a fi restituite în condiţiile alin. (2) nu se actualizează cu indicele de inflaţie şi nu sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi sau majorări de întârziere, după caz.

(4)Procedura de efectuare a plăţii restituirilor prevăzute la alin. (2) va fi stabilită prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice.

(5)Contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferentă debitelor scutite de la plată/restituite potrivit prevederilor alin. (1) nu se recalculează şi nu se recuperează.

(6)Debitele constituite în sarcina persoanelor ale căror drepturi se stabilesc după data intrării în vigoare a prezentei legi se recuperează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege.

Art. III

(1)Debitele cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenţie de către acesta a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II.

(2)Debitele prevăzute la alin. (1) se recuperează integral de la persoanele care au încasat necuvenit drepturile, inclusiv sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Art. IV

(1)În vederea scutirii la plată şi/sau restituirii sumelor recuperate potrivit prevederilor art. II, persoanele în sarcina cărora s-au stabilit debite se vor adresa cu cerere scrisă agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţită de declaraţia pe propria răspundere că toate documentele prezentate în vederea stabilirii dreptului de indemnizaţie pentru creşterea copilului/ stimulent/stimulent de inserţie acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au fost solicitate organelor competente.

(2)În situaţia în care cererea prevăzută la alin. (1) nu a fost înregistrată la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, recuperarea debitelor se va efectua potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, iar sumele recuperate nu se restituie.

(3)Scutirea la plată şi, după caz, restituirea sumelor recuperate se fac în baza deciziei directorului executiv al agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, care se emite în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Decizia se comunică debitorului în termen de 15 zile de la emiterea acesteia.

Art. V

În aplicarea prevederilor art. II - IV pot fi emise instrucţiuni care se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice.

Art. VI

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 700 din data de 24 septembrie 2014

Zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului

LEGE nr. 91 din 1 iulie 2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătăţii copilului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1

(1)Ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, denumită în continuare liberul, se acordă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în scopul de a asigura posibilitatea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului de a verifica anual starea de sănătate a acestuia.

(2)Titularii dreptului la liber sunt părinţii, respectiv reprezentanţii legali ai copilului, asiguraţi în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

(3)Persoanele prevăzute la alin. (2) au dreptul la liber, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, pentru îngrijirea sănătăţii copilului, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale aferente.

(4)Sunt consideraţi copii minori aflaţi în îngrijirea şi întreţinerea părinţilor sau a reprezentanţilor legali cei cu vârste cuprinse între 0-18 ani.

Art. 2

(1)Liberul se acordă la cererea unuia dintre părinţi, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.

(2)Cererea părintelui, respectiv a reprezentantului legal al copilului va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita.

(3)În cazul în care, în urma unor verificări efectuate de către angajator, se constată că ambii părinţi au solicitat liberul contrar legii, va fi anulată posibilitatea ulterioară de a mai beneficia, vreodată, de prevederile legii.

Art. 3

(1)Pentru familiile sau persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, pentru îngrijirea sănătăţii copiilor, ca şi în cazul unui singur copil.

(2)Pentru familiile sau persoanele cu 3 sau mai mulţi copii se acordă două zile lucrătoare libere pe an, consecutive sau separate, după cum decide angajatorul.

(3)În cazul în care niciunul dintre părinţi, respectiv dintre reprezentanţii legali ai copilului nu va solicita ziua lucrătoare liberă, aceasta nu se va reporta în anul viitor calendaristic.

Art. 4

(1)Angajatorii sunt obligaţi să acorde ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, solicitată în condiţiile art. 2.

(2)În cazul mai multor cereri simultane din partea angajaţilor pentru acordarea liberului, care depăşesc 5% din numărul total de angajaţi, angajatorul va programa, prin rotaţie, zilele lucrătoare libere, astfel încât să nu îi fie afectată activitatea.

(3)Nerespectarea de către angajatori a prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează de către Inspecţia Muncii cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 lei.

(4)Prevederile alin. (3) se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Prevederile prezentei legi se aplică atât angajatorilor publici, cât şi celor privaţi.

Art. 5

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vor elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 496 din data de 3 iulie 2014

C.C.M Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar

La început de an şcolar, un instrument juridic foarte util: Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate - Învăţământ Preuniversitar (publicat în Monitorul Oficial )

Cuprinde prevederi aplicabile salariaţilor din învăţământul preuniversitar privind:

• TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ
• SALARIZAREA ŞI ALTE DREPTURI SALARIALE
• SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
• CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ  
• FORMAREA PROFESIONALĂ  
• ALTE  PREVEDERI ÎN LEGĂTURĂ CU DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE 
  
  
   

Norme metodologice-concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor (actualizare 2013)

NORME METODOLOGICE din 31 ianuarie 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor (includ modificările aduse prin Hotarirea Guvernului nr.1291/2012 ).

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
(1)Beneficiază de drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, următoarele persoane, denumite în continuare persoane îndreptăţite:
a)oricare dintre părinţii fireşti ai copilului/copiilor;
b)oricare dintre soţii cărora li s-a/s-au încredinţat copilul/copiii în vederea adopţiei sau au adoptat copilul/copiii;
c)persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă;
d)asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptaţi;
e)persoana care a fost numită tutore.
(2)Persoanele îndreptăţite prevăzute la alin. (1) beneficiază de drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) sau, după caz, în prevederile art. 2 alin. (5) şi (6) ori în prevederile art. 31 alin. (1) şi ale art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;
b)sunt cetăţeni români sau, după caz, străini ori apatrizi;
c)au domiciliul sau reşedinţa în România, conform legii;
d)locuiesc în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora;
e)îndeplinesc obligaţia prevăzută la art. 12 alin. (2), respectiv art. 38 din ordonanţa de urgenţă.
(3)În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) se demonstrează pe baza anchetei sociale efectuate de autoritatea tutelară.

 Vezi act normativ complet