De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


joi, 18 decembrie 2008

Trandafirii (în)ţeapă; toţi patru

Din colecţia "politica ca curvă de lux"

P.S.D. se întoarce. F.S.N. se reface. Rămâne de văzut cum va reuşi Frontul Salvării Naţionale să pună în practica promisiunea de a majora salariile personalului didactic, conform Legii nr. 221/2008. E foarte interesant de urmărit, nu-i aşa? Ei, nu chiar. Va fi foarte simplu pentru noul guvern să justifice imposibilitatea acordarii acestei majorări. Vinovaţii vor fi repede identificaţi şi condamnaţi cu suspendare. Aceştia (punem pariu?) vor fi: Criza Financiară Mondială şi Guvernul Tăriceanu. Ipocrizia este starea de a fi a politicienilor. După ce vor fi ridicat ambele mâini în Parlament pentru votarea majorării, noul premier şi noul (vechi) ministru al educaţiei vor apărea într-o seară la TV să ne explice că nu mai sunt bani: Criza şi Tăriceanu au plecat cu ei (cu banii). Adică exact ceea ce spunea Guvernul Tăriceanu acum patru ani despre Guvernul Năstase. Vă mai amintiţi?
Şi, ca să vedeţi până unde merge ipocrizia politicienilor, dacă nu vă mai amintiţi, încerc eu să va readuc în memorie cea mai josnică manevră făcută vreodată profesorilor de un guvern post decembrist: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 16 septembrie 2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului. Autorul acesteia - Guvernul Năstase. Este ordonanţa de urgenţă care a dat cea mai mare "ţeapă" cadrelor didactice: cuprinderea în coeficienţii de multiplicare a sporului de stabilitate şi a sporului pentru suprasolicitare neuropsihică. A fost o falsă majorare a salariilor personalului didactic, o mişcare rudimentară, (dar eficientă) a guvernului pesedist, înghiţită ca un hap de sindicate; în numele păcii sociale, desigur (principiu pe care pesedişti - şi comuniştii în general - îl ridică întotdeauna la rang de poruncă biblică). Iuţeală de mână şi nebăgare de seamă... Oare?
Practic, prin această ordonanţă de urgenţă, cele două sporuri esenţiale pentru personalul didactic au dispărut. Au devenit un fel de cvazisporuri. Fără această ordonanţă de urgenţă salariile personalului didactic ar fi fost acum mai mari nu cu 50%, ci, poate, cu 100%.
Aşadar, să nu uităm nicicând să iubim trandafirii... Atenţie însă la ghimpi! Vedeţi, ăsta e defectul acestei flori imperiale (sic!): poţi s-o iei în mână şi să te înţepi. Sau, cum spunea cineva: "În ţepi, în Piaţa Victoriei !" (p-asta v-o mai amintiţi?)

Pentru conformitate:
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 16 septembrie 2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului
Măsurile pe care le generează prezenta ordonanţă de urgenţă vizează interesul social, educaţional şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare.
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
(1)Începând cu luna octombrie 2004, coeficienţii de multiplicare pentru funcţiile didactice de predare prevăzute în anexele nr. II şi III la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului se înlocuiesc cu valorile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta ordonanţă de urgenţă. Coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexele nr. 1 şi 2 cuprind sporul de stabilitate şi sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranşelor de vechime în învăţământ, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învăţământ, care nu îndeplineşte condiţia prevăzută în art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învăţământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienţilor de multiplicare micşoraţi cu 15% faţă de cei prevăzuţi la tranşele respective în anexele nr. 1 şi 2.


PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul educaţiei şi cercetării,
Gheorghe Popa,
secretar de stat
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Dan Mircea Popescu
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 875 din data de 24 septembrie 2004

marți, 9 decembrie 2008

Dreptul la rezervarea catedrei

Legea nr. 128/1997
Beneficiază de rezervarea catedrei cadrele didactice titulare care se află într-una dintre următoarele situaţii:
- sunt alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Presedintiei, al Guvernului şi în Ministerul învăţămantului;
- sunt alese de Parlament în organismele centrale ale statului;
- îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, presedinte, vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum şi cadrele didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţămant de cultura, de tineret şi sport;
- îndeplinesc funcţii de conducere şi de specialitate la casa corpului didactic, sau în cadrul agenţiilor din subordinea Preşedinţiei, a Parlamentului sau a Guvernului.
De asemenea, au dreptul la rezervarea catedrei şi liderii sindicatelor din învăţămant conform Legii cu privire la sindicate şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, precum şi personalul didactic trimis în străinatate cu misiuni de stat cel care lucrează în organisme internaţionale, precum şi insoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare.

De acelaşi drept beneficiază şi personalul didactic titular, solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe bază de contract ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau intre instituţii, ori trimis pentru specializare.
De precizat că, pe perioada rezervării, cadrele didactice aflate într-una dintre situaţiile arătate mai sus nu pot intra în restrângere de activitate şi nu li se poate desface contractul individual de muncă. Mai mult, perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei se considera vechime la catedră(art.101 alin.6 din Legea nr. 128/1997).

miercuri, 3 decembrie 2008

Data limita pentru eliberarea carnetelor de muncă se prelungeşte

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

Având în vedere că operaţiunea de predare-primire a carnetelor de muncă de către inspectoratele teritoriale de muncă la casele teritoriale de pensii în scopul preluării datelor din carnetele de muncă, precum şi de scanare a acestora este în curs de derulare, neputând fi finalizată până la data expirării termenelor prevăzute în cuprinsul art. 296 şi art. 298 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la dovedirea vechimii în muncă pe baza înscrierilor în carnetele de muncă şi, respectiv, la data de la care urmează a se abroga Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare (vezi mai jos Decretul - n.n.), se impune adoptarea de măsuri imediate pentru prelungirea cu 2 ani a termenelor sus-menţionate.
Ţinând cont de faptul că elementele sus-menţionate se referă la o situaţie extraordinară, iar neadoptarea de măsuri imediate în sensul celor preconizate, prin utilizarea procedurii de legiferare prin ordonanţă de urgenţă, determină consecinţe negative, în sensul afectării unui interes public, respectiv al salariaţilor care, în situaţia în care angajatorul omite să depună declaraţiile privind contribuţiile de asigurări sociale prevăzute de lege, ar întâmpina obstacole majore pentru a face dovada perioadelor necesare stabilirii drepturilor cu caracter social,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 296 va avea următorul cuprins:
"Art. 296
(1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.
(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce deţin carnetele de muncă ale salariaţilor le vor elibera până la data prevăzută la alin. (3), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse."
2.La articolul 298, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare."
****
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 765 din data de 13 noiembrie 2008

DECRETUL nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de munca
CAPITOLUL 1: Intocmirea si pastrarea carnetului de munca
Art. 1
(1)Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.
(2)In carnetul de munca se inscriu datele cu privire la situatiile aratate la alin. (1), precum si cele privind starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, recompensele si orice alte situatii care, potrivit dispozitiilor legale, se mentioneaza in carnetul de munca.
Art. 2
(1)Carnetul de munca se intocmeste pentru personalul incadrat pe baza de contract de munca si pentru membrii cooperativelor mestesugaresti.
(2)Pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca.
Art. 3
(1)Carnetul de munca se intocmeste, se completeaza si se pastreaza de catre unitatea socialista sau societatea mixta care functioneaza pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, unde cel in cauza s-a incadrat pentru prima data in munca; pentru cei incadrati pentru prima data in munca la persoane juridice, altele decit unitatile socialiste sau la persoane fizice, inclusiv la mestesugarii cu ateliere proprii, carnetele de munca se intocmesc, se completeaza si se pastreaza de catre directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti.
(2)Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la incadrarea in munca.
Art. 4
(1)Carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atit timp cit titularul este incadrat in munca, acesta avind dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor inscrise in carnet.
(2)La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate inscrierile la zi.
(3)La reincadrarea in munca, precum si in cazul incadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca.
Art. 5
Carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala, pentru cercetari in legatura cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmarire penala este obligat sa elibereze, unitatii sau titularului, dovada de retinere a carnetului de munca.
Art. 6
(1)Modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, se inscriu in acesta in termen de 15 zile de la data producerii lor.
(2)In termenul prevazut la alin. (1), socotit de la data prezentarii actului, se inscriu si schimbarile intervenite in ceea ce priveste starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului. Actele care atesta astfel de schimbari vor fi prezentate de catre titular in termen de 15 zile de la data producerii schimbarii.
(3)Personalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la termenele prevazute in alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii. In caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind descarcat de pastrarea si evidenta acestora numai dupa aprobarea procesuluiverbal de catre conducatorul unitatii sau de persoana delegata de conducerea unitatii.
Art. 7
(1)In cazul cind exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetul de munca sau in actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale in baza carora au fost facute inscrierile sau dupa caz, informatiile de la unitatile care au inscris datele in carnetul de munca ori au emis actele respective.
(2)Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care pastreaza carnetul de munca sau, daca cel interesat nu mai este incadrat de ultima unitate, in baza actelor oficiale care atesta alte situatii decit cele inscrise, rectificarile certificindu-se in carnetul de munca.
Art. 8
(1)Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum si refuzul de a inscrie in carnetul de munca unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificarile unor inscrieri, se comunica celui in cauza, in scris si motivat, in termen de 15 zile de la data luarii masurii.
(2)Impotriva masurii luate potrivit alin. (1), precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plingere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
(3)Plingerile se vor solutiona de catre judecatorie, cu precadere, cu citarea partilor, instanta constituindu-se conform art. 2 din Legea nr. 58/1968 (abrogată - n.n.), cu modificarile ulterioare.
(4)Hotaririle pronuntate de judecatorii in solutionarea plingerilor sint definitive.
Art. 9
(1)In caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui in cauza un carnet de munca duplicat, de catre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreaza. Daca ultima unitate a fost supusa reorganizarii, duplicatul se va elibera de catre unitatea care detine scriptele unitatii reorganizate.
(2)Eliberarea duplicatului in caz de furt sau pierdere a carnetului de munca, se face numai dupa publicarea pierderii acestuia in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Art. 10 - abrogat

Art. 11
(1)Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin.
(2)Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde: denumirea unitatii si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin transfer in interesul serviciului sau la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea, modificarea sau incetarea contractului de munca; de asemenea, in acte se vor mentiona si functia, meseria sau specialitatea exercitata, retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz, locurile de munca cu conditii deosebite care dau dreptul la incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie.
(3)Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
(4)Perioadele de timp lucrate in strainatate de cetatenii romani se dovedesc cu actele originale emise de unitatile la care s-a desfasurat activitatea, in afara de cazurile in care, in conventiile incheiate de Republica Socialista Romania cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfasurate in R.S.Romania de cetateni straini se dovedesc prin mijloacele prevazute in conventiile incheiate intre Republica Socialista Romania si statele respective.
Art. 12
(1)Pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de studii si calificare.
(2)Se considera acte de calificare, dupa caz: diploma sau certificatul de absolvire a scolilor profesionale si a uceniciei la locul de munca, potrivit dispozitiilor legale; adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca, precum si pentru pregatirea tehnico-productiva prevazuta in planurile de invatamint ale liceelor de cultura generala si scolilor generale de 10 ani; certificatul de calificare pentru absolventii cursurilor de calificare; diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate; diploma de absolvire a scolilor de specializare postliceala si a scolilor de maistri; diploma sau certificatul eliberat de institutele de invatamint superior.
Art. 13
(1)Actele originale pe baza carora se fac inscrieri in carnetul de munca vor fi verificate, in ce priveste indeplinirea conditiilor legale de valabilitate - inainte de inscrierea in carnetul de munca - si vizate de catre jurisconsultul care asigura asistenta juridica a unitatii sau de o alta persoana cu pregatire corespunzatoare, delegata pentru acestea de conducerea unitatii. Actele originale de studii si calificare, certificatele de stare civila si livretul militar nu se vizeaza.
(2)Actele originale in baza carora s-au facut inscrierile in carnetul de munca se restitue titularului. Copiile ce se fac de pe aceste acte, certificate pentru conformitate cu originalul si vizate, se pastreaza de unitate. De pe certificatele de stare civila nu se fac copii.
Art. 14
(1)In cazul in care se dovedeste cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, in conditiile prezentului decret, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, functia, meseria sau specialitatea.
(2)Pot cere reconstituirea situatiilor prevazute la alin. (1) numai persoanele care depun activitatea pe baza unui contract de munca, cadrele permanente ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si membrii cooperativelor mestesugaresti.
Art. 15
(1)Reconstituirea se face de comisii care functioneaza pe linga comitetul executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti.
Comisia de reconstituire a vechimii in munca este compusa din cite un delegat al Oficiului raporturi de munca, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Directiei pentru probleme de munca si ocrotiri sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre membrii comisiei va avea cite un supleant.
(2)Desemnarea presedintelui comisiei, a membrilor si a secretarului care asigura lucrarile de secretariat precum si a supleantilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau de sector in municipiul Bucuresti.
(3)Comisia lucreaza valabil in prezenta tuturor membrilor sai si hotaraste cu majoritate de voturi.
Art. 16
(1)Cererile de reconstituire se adreseaza comisiei competente, dupa locul unde solicitantul isi are domiciliul, insotite de inscrisuri din care sa rezulte ca intre partile aratate in cerere a existat un raport de munca, precum si de dovezi care sa confirme ca nu s-au putut obtine actele necesare dovedirii situatiilor ce urmeaza a se stabili de catre comisie.
(2)Prin cerere se vor indica cel putin doua persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care dovedesc cu acte ca au lucrat in aceeasi perioada si unitate cu solicitantul.
(3)Daca persoanele propuse a fi audiate nu domiciliaza intr-o localitate de pe raza de activitate a comisiei la care s-a depus cererea, aceasta va putea transmite cererea de audiere la comisia in a carei raza de activitate se afla localitatea unde domiciliaza persoanele propuse.
Art. 17
(1)Dupa efectuarea probatoriilor, comisia consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire a vechimii in munca, semnat de catre toti membrii, concluzia in legatura cu fiecare din situatiile aratate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi stabilite, cu indicarea perioadei si a unitatii unde s-a desfasurat munca, mentionindu-se inscrisurile prezentate, din care a rezultat ca intre parti a existat un raport de munca si ca persoanele care au fost audiate au lucrat in aceeasi perioada in unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.
(2)Impotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucreaza acesta se va putea adresa, cu plingere, judecatoriei in a carei raza teritoriala functioneaza comisia, in termen de 15 zile de la comunicare, hotarirea judecatoriei fiind definitiva.
(3)Perioada de vechime in munca si celelalte situatii reconstituite se vor inregistra in carnetul de munca pe baza procesului-verbal al comisiei, ramas definitiv, sau a hotaririi judecatoresti.
Art. 18
Perioadele de indeplinire a obligatiilor militare, precum si vechimea in serviciu in cadrele militare permanente, se dovedesc cu livretul militar sau cu actele eliberate de organele militare competente, ale caror conditii de valabilitate vor fi stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, pe baza prevederilor art. 11, cu respectarea normelor privind pastrarea secretului de stat si a celor care reglementeaza activitatea militara.
Art. 19
(1)In cazul in care arhivele au fost distruse ori din scriptele existente nu rezulta toate datele necesare, cererile formulate de persoane interesate privind dovedirea activitatii in cadrele militare permanente, precum si indeplinirea obligatiilor militare, se solutioneaza de comisii instituite in acest scop in cadrul Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului de Interne, dupa caz.
(2)Comisia de reconstituire a situatiilor prevazute la alin. (1) este compusa din trei membri, dintre care unul va fi ofiter de justitie sau un alt ofiter cu pregatire juridica.
(3)Hotarirea comisiei de reconstituire poate fi contestata de solicitanti sau de minister, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la comisia superioara, constituita potrivit prevederilor alin. (2), la Ministerul Apararii Nationale sau la Ministerul de Interne, dupa caz.
(4)Prevederile art. 16 si 17 din prezentul decret se aplica, in mod corespunzator, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerului de Interne, cu avizul Ministerului Muncii, iar numirea membrilor comisiilor se face prin ordinele ministrilor.
CAPITOLUL 3: Obligatiile unitatilor in legatura cu intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca
Art. 20
(1)Conducerile unitatilor raspund de intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca. Aceasta activitate va fi desfasurata in cadrul compartimentului care are in sarcina evidenta personalului, de catre persoane cu pregatire corespunzatoare, desemnate in acest scop de conducerea unitatii.
(2)Conducerile unitatilor au obligatia sa asigure organizarea corespunzatoare a arhivelor si compartimentelor de lucru respective, in vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea desfasurata in cadrul raporturilor de munca.
(3)In vederea pastrarii carnetelor de munca in bune conditii, conducerea unitatii este obligata sa ia masuri pentru organizarea in mod special a locului unde se pastreaza aceste carnete; locul trebuie sa indeplineasca conditiile necesare pentru pastrarea lor indelungata si corespunzatoare.
(4)La incetarea raporturilor de munca ale persoanelor incadrate in munca se verifica, de catre seful compartimentului care are in sarcina evidenta personalului din unitate sau, in unitatile care nu au un asemenea compartiment, de catre persoana care indeplineste atributii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor inregistrarilor facute in carnetul de munca din perioada cit aceasta s-a aflat in pastrarea unitatii. Persoana care a efectuat verificarea va semna dupa ultima mentiune facuta in carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnatura conducatorului unitatii sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
Art. 21
(1)Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, conducerile centralelor industriale si ale celorlalte unitati asimilate, conducerile intreprinderilor si ale altor unitati raspund de aplicarea intocmai a prevederilor prezentului decret.
(2)Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si celelalte organe ierarhic superioare ale intreprinderilor si unitatilor, vor indruma si controla activitatea de intocmire, pastrare si evidenta a carnetelor de munca si de intocmire a actelor pentru dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea raporturilor de munca, potrivit dispozitiilor legale.
(3)Ministerul Muncii exercita indrumarea si controlul aplicarii dispozitiilor prezentului decret in toate unitatile socialiste. Activitatea de indrumare si control se exercita si de catre directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti. (4) Sindicatele exercita, potrivit legii si statutului lor, controlul asupra respectarii dispozitiilor legale in legatura cu dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea contractului de munca.
CAPITOLUL 4: Raspunderi si sanctiuni
Art. 22
(1)Persoanele care elibereaza acte pentru dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea raporturilor de munca, cele care efectueaza inscrieri in carnetele de munca sau in fisele de pensii ori vizeaza acte in vederea inscrierii datelor in aceste carnete, precum si cele care au obligatii de control in legatura cu aceste operatii, raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, in conditiile legii, pentru neindeplinirea sau executarea defectuoasa a sarcinilor ce le revin.
(2)Titularul carnetului de munca sau orice alta persoana, in afara celor prevazute la alin. (1), care falsifica carnetul de munca sau fisa de pensie, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor in orice mod, ori scriu in acestea date privind atestarea unor fapte sau imprejurari care nu corespund realitatii, se pedepsesc in conformitate cu dispozitiile Codului penal.
Art. 23
(1)Pierderea, degradarea ori distrugerea de catre titular a carnetului de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 lei. (2) De asemenea, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1000 lei:
a)incheierea contractului de munca, in cazul persoanelor care au mai fost incadrate in munca, precum si neintocmirea carnetului in termenul legal pentru cei care se incadreaza pentru prima data in munca;
b)degradarea, distrugerea ori pierderea carnetului de munca de catre persoana desemnata cu pastrarea in unitate a acestui document;
c)neinregistrarea in carnetul de munca, fara motive temeinice, in termenul prevazut de lege, a schimbarilor intervenite in situatia titularului carnetului, precum si neeliberarea carnetului la data incetarii raporturilor de munca.
(3)Constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si solutionarea plingerilor in cazul contraventiilor prevazute la acest articol se fac potrivit art. 12 alin. 5 si 6, art. 13, 14 si 15 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale, cu modificarile ulterioare.
(4)Dispozitiile alineatului precedent se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAPITOLUL 5: Dispozitiile finale si tranzitorii
Art. 24
Cererile si plingerile prevazute la art. 8, 16 si 17 (2), precum si orice acte ce se intocmesc in legatura cu acestea, sint scutite de taxa de timbru.
Art. 25
(1)Modelul carnetului de munca si al fisei de pensii, ce se intocmeste pe baza carnetului de munca, se stabilesc de ministerul muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor si cu aprobarea Comisiei guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evidenta in unitatile socialiste. Metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca se stabileste de Ministerul Muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
(2)Confectionarea carnetului de munca, precum si distribuirea acestuia, se asigura prin grija Ministerului Muncii, pe baza necesarului unitatilor, stabilit de ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Art. 26
(1)Carnetele de munca intocmite, inscrierile facute in acestea, cit si dovezile privind activitatea in munca, pina la data intrarii in vigoare a prezentului decret, sint valabile daca au fost intocmite cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data efectuarii lor.
(2)Prevederile prezentului decret se aplica si cererilor pentru reconstituirea vechimii in munca, precum si plingerilor in curs de solutionare inregistrate inainte de data intrarii in vigoare a acestui decret.
Art. 27
Prezentul decret intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 90/1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958 cu privire la carnetul de munca, Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de munca, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 224/1960, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 508/1962 privind unele masuri pentru completarea, pastrarea si controlul carnetelor de munca si art. 8 lit. d, e si f din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969, cu modificarile ulterioare, precum si orice dispozitii contrare prezentului decret.
Publicat in Buletinul Oficial nr. 37 din data de 26 aprilie 1976

marți, 2 decembrie 2008

Dreptul personalului didactic de a exprima liber opinii profesionale

Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar sau universitar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învaţământului şi demnitatea profesiei de educator.
Art. 4(3) din Legea nr. 128/1997 stabileşte o serie de activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice:
- prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;
- comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
- practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
În plus, având în vedere prevederile constituţionale, credem că opiniille profesionale exprimate de către personalul didactic nu pot prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. De asemenea, defăimarea ţarii şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţa publică, precum şi manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri sunt acţiuni care intră în categoria celor care ar afecta prestigiul învăţămantului şi demnitatea profesiei de educator.

marți, 25 noiembrie 2008

Cotizaţia nu se restituie la retragerea din sindicat

LEGEA nr.54/2003 a sindicatelor
Art. 33
(1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din organizaţia sindicală fără a avea obligaţia de a arăta motivele.
(2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicală nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.

joi, 20 noiembrie 2008

Deductibilitatea fiscală a cotizaţiei sindicale

LEGEA nr.54/2003 a sindicatelor

Art. 24. - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.

Precizăm ca, prin această prevedere, legea nu stabileşte un cuantum maxim al cotizaţiei sindicale - aşa cum în mod eronat s-a afirmat. Art. 24 stabileşte doar procentul maxim al cotizaţiei sindicale ce se poate deduce din baza de calcul a impozitului pe venit. Cu alte cuvinte, fiecare organizaţie sindicală este întreptăţită să-şi fixeze cuantumul cotizaţiei conform propriilor reglementări statutare, numai că membrii de sindicat vor beneficia de deducere numai pentru acea parte a cotizaţiei egale cu 1% sau care nu depăşeşte 1% din venitul brut realizat. Evident, cu atât mai mult, sunt deductibile integral cuantumurile cotizaţiilor care nu depăşesc 1% din venitul brut realizat.

miercuri, 19 noiembrie 2008

Anunţ umanitar

Fiţi alături de noi, cadre didactice, elevi şi părinţi ai Şcolii cu clasele I-VIII Remus Opreanu Constanţa, pentru salvarea Cristinei, care are nevoie de un transplant de măduvă, intervenţie ce se va realiza în străinătate.
Pentru a oferi un ajutor concret familiei se pot face donaţii în bani în următoarele conturi:
Cont BCR: RO71RNCB0118089649600001 -lei
Cont BRD : RO92BRDE140SV64587371400 - euro
Titular MAICAN NICUŞOR
Cu respect şi cu nesfârşită încredere
Director,
Prof. Aurora Suba

marți, 18 noiembrie 2008

Interdicţia de a înregistra o activitate didactică şi dreptul cadrului didactic de a fi protejat în spaţiile şcolare

A) Interdicţia de a înregistra o activitate didactică şi de a multiplica o asemenea înregistrare fără acordul cadrului didactic
Art. 97 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
...................................................................................
(2) Inregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(3) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţ
ii didactice de către elevi, studenţi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
Considerăm că aceste interdicţii îşi găsesc raţiunea în dreptul fundamental al oricărei persoane la propria imagine, precum şi în protecţia acordată de lege proprietăţii intelectuale.
****************************************************
B) Dreptul cadrului didactic de a fi protejat în spaţiile şcolare ori în vecinătatea acestora
Art. 98 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
În spaţiile şcolare sau universitare, ori în vecinatatea acestora, cadrul didactic este protejat de
către autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor sale. Protecţia este solicitată de persoana autorizată prin regulamentul şcolar, respectiv, prin Carta universitară.


luni, 17 noiembrie 2008

Dreptul cadrelor didactice de a nu fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
Art. 97 (1) - Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică.
Cu privire la aceast drept se impun câteva precizări. Considerăm că prin aceste dispoziţii s-a instituit o protecţia specială atât pentru personalul didactic cât şi pentru elevii aflaţi în timpul desfăşurării activităţii didactice având în vedere complexitatea actului didactic şi implicaţiile acestuia. Dacă ne raportăm strict la prevederile constituţionale, prin autorităţi publice se înţeleg: Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, administraţia publică centrală şi locală şi autoritatea judecătorească. Prin urmare, considerăm că, nici un reprezentant al acestor autorităţi nu poate perturba desfăşurarea unei activităţi didactice pe tot timpul desfăşurării acestei, decât, eventul, cu acordul cadrului didactic în cauză. A se înţelege bine că şi primarul, ca reprezentant al administraţiei publice locale, trebuie să se supună aceleiaşi interdicţii. Fac această precizare din motive bine cunoscute, mai ales celor care lucrează în mediul rural. Mai mult, nici măcar o autoritate şcolară, înţelegând prin aceasta reprezentanţii inspectoratelor şcolare sau ai altor organisme cu atributii în acest domeniu nu pot perturba desfăşurarea activităţii didactice. Deşi Legea nr. 128/1997 nu cuprinde o prevedere expresă în acest sens, considerăm totuşi că art. 97(1) nu este aplicabil în următoarele situaţii: pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane, pentru apărarea siguranţei naţionale sau ordinii publice, pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

vineri, 14 noiembrie 2008

Evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor -obligaţia unităţilor de învăţământ şi a inspectoratelor şcolare

După aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să ia măsuri pentru implementarea Directivei cadru 89 / 391 / CEE a Consiliului Comunităţii Europene pentru promovarea îmbunătăţirii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă. Una din aceste măsuri este eliminarea / diminuarea riscurilor de apariţie a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Cei implicaţi, în special managerii şi lucrătorii desemnaţi, nu trebuie să ia la cunoştinţă de aceste cerinţe doar atunci când se confruntă cu accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; în acest moment, acţiunea preventivă se va transforma în acţiune corectivă, o acţiune corectivă tardivă, dar mai ales tragică şi costisitoare.
Scopul principal al evaluării riscurilor profesionale este protejarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea posibilităţii de vătămare a lucrătorilor şi de afectare a mediului ca urmare a activităţilor legate de muncă. Aceasta ajută, de asemenea, la menţinerea competitivităţii şi productivităţii întreprinderii.
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare activitate şi fiecare post de lucru dintr-o întreprindere, luând în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă şi mediu de muncă. Evaluarea riscurilor serveşte la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi, în acest scop, necesită o documentare adecvată şi susţinută.
Conform prevederilor legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, toţi angajatorii trebuie să evalueze riscurile.
Conform dispozitiilor din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 obligaţiile angajatorului sunt :

- să evalueze riscurile care nu pot fi evitate;
- să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
- să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice.

Despre mine

  •  Formator de competenţe profesionale - acreditat C.N.F.P.A. (COR 2412.05),  Fundaţia Academică Alumni a Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa, - S.C.  ROGEPA S.R.L., 2009 

      Baia Mare

  • Masterand în Drept social european - Universitatea Ovidius Constanţa
  • Master în Comunicare şi Relaţii Publice - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, 2005
  • Licenţiat în Ştiinţe Juridice - Universitatea Ovidius Constanţa, 1997
  • Cursuri de comunicare, negociere şi organizare sindicală - Centrul de Resurse pentru Sindicate, Solidarity Center, Bucureşti, 2000-2001
  • Curs de radiojurnalism - Centrul pentru Jurnalism Independent, Constanţa, 1999
  • Între anii 1996 - 2001 - redactor la Uniplus Radio şi ziarul Observator de Constanţa; coordonator al Departamentul de ştiri al Radio Mix Constanţa
  • Consilier juridic al Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa din anul 1999
  • Preşedinte al Ligii Consilierilor Juridici din Judeţul Constanţa
  • Articole de specialitate în Revista Română de Dreptul Muncii, Tribuna Învăţământului şi sinvlex
  • Eseuri şi pamflete în Suplimentul de Marţi al Ziarului Observator de Constanţa
  • Poezie în: antologia Erotica -vol. 2; anatologia Carpe Diem; Revista Tomis ; marţi.ro

      Şi tot despre mine...

miercuri, 12 noiembrie 2008

Amânarea majorărilor salariale este neconstituţională

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis că ordonanţa de urgenţă care amână până la 1 aprilie 2009 creşterea cu 50 la sută a lefurilor din învăţământ este neconstituţională.
Senatul a respins ordonanţa de urgenţă privind amânarea majorărilor salarile, şi urma să fie dezbătută de Camera Deputaţilor. Având în vedere că actul a fost declarat neconstituţional, dezbaterea în Cameră nu mai este necesară.
Curtea Constituţională a aşteptat marţi prezentarea punctului de vedere al Guvenului. Executivul a trimis însă un fax în care anunţa că a abrogat această ordonanţă, emisă pe 31 octombrie, şi că a adoptat o nouă ordonanţă, ce prevede mărirea salariilor profesorilor etapizat cu până la 28%.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia ''Spiru Haret'' vor ataca însă la Curtea Constituţională, prin Avocatul Poporului, şi ordonanţa prin care vor fi majorate salariile cu până la 28%. Motivul invocat de sindicalişti este că, la elaborarea ordonanţei, nu au fost consultaţi partenerii sociali, aşa cum prevede legea.
"Decizia CCR mi se pare firească. Alte comentarii nu cred că sunt de făcut", a declarat Norica Nicolai, vicepreşedinte PNL. Liderul liberal a adăugat că nu crede că va urma o altă ordonanţă de urgenţă, subliniind că este prematur să se speculeze asupra unei eventuale decizii a CCR în cazul ordonanţei ce prevede majorări salariale de 28%.
Guvernul României a precizat că nu comentează decizia Curţii Constituţionale. Purtătorul de cuvânt al Executivului a declarat că, deocamdată, rămâne în vigoare ultima ordonanţă de urgenţă, potrivit căreia salariile personalului didactic sunt majorate gradual cu 28%. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a anunţat că şi această ordonanţă de urganţa a fost atacată la Curtea Constituţională.

Cererea pentru acordarea ajutorului pentru naşterea fiecărui copil ***

MODEL ORIENTATIV

Către
Unitatea de învăţământ................................


Domnule Director,


Subsemnata,......................................salariată în cadrul unităţii de învăţământ..........................................., în funcţia de .........................., în temeiul art. 36 (5) lit. f) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, coroborat cu art. 51 lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional, vă rog să-mi aprobaţi plata ajutorului pentru naşterea fiecărui copil, în cuantumul unui salariu mediu pe unitatea de învăţământ.
Anexez prezentei copia certificatului de naştere al copilului..................................


Data............... Semnătura...........................


Domnului Director al unităţii de învăţământ..........................................



*** Cererea va fi depusă şi înregistrată la registratura (secretariatul) unităţii de învăţământ. Precizăm că refuzul unităţii de învăţământ de a înregistra cererea este o încălcare a legii. Totuşi, un eventual refuz poate fi contracarat prin trimiterea cererii prin poştă, cu confirmare de primire.
Cererile privind valorificarea acestui drept pot fi făcute de către persoanele interesate IN TERMEN DE 3 ANI de la naşterea dreptului (copilului).


Amănunte despre ajutorul pentru naşterea fiecărui copil: aici

marți, 11 noiembrie 2008

Confuzie generală în legătură cu salariile profesorilor

Confuzie generală în legătură cu salariile profesorilor. Astăzi, nimeni nu poate spune dacă majorările sunt de 28 sau de 50 la sută şi când se vor aplica. Curtea Constituţinală va da mâine (12 noiembrie-n.n.) un verdict cu privire la constituţionalitatea amânării majorării. Şi povestea salariilor nu se opreşte aici. Până la o decizie a Curţii, noua ordonanţă a Guvernului a ajuns la Parlament. Citeşte mai departe...

luni, 10 noiembrie 2008

Salariile profesorilor vor fi majorate gradual în 2009 cu 28%, a anunţat premirul Călin Popescu Tăriceanu

"Printr-o ordonanţă de urgenţă am stabilit cum se va face creşterea salariilor profesorilor. În acest fel răspundem solicitărilor şi aşteptărilor celor care lucrează în acest domeniu. În sistemul de învăţământ preuniversitar, la primele trepte de salarizare, majorarea de 28 la sută, urmând apoi schema degresivă. Cred că în acest fel stabilim un sistem care îi va păstra şi îi va atrage pe tineri în domeniul educaţiei.", a declarat premierul.
"Majorările vor fi acordate în două trepte: una la 1 martie şi una la 1 septembrie. Pentru domeniul educaţiei nu se va modifica procentul alocat din PIB. Volumul investi'iilor va rămâne acelaşi pentru a putea merge mai departe cu modernizarea sistemului. Vreau să mai fac o precizare: nu vom merge pe un sistem diferit la celelalte categorii de salariaţi bugetari", a mai spus Călin Popescu Tăriceanu care a precizat că sistemul de majorare diferenţiată a salariilor va fi aplicat şi în alte sectoare bugetare, precum sănătatea şi justiţia.
"Această decizie o luăm în contexul constrângerilor economice interne şi internaşţionale. Nu luăm o decizie care să afectaze negativ economia, pentru că ţinem cont de cei care lucrează atât în domeniul public, cât şi în cel privat. Aceasta este cea mai potrivită soluţie pe care bugetul poate să o suporte. Decizia noastră este o invitaţie la dialog şi fac apel la sindicate să susţină decizia noastră", a mai afirmat premierul.

Textul ordonanţei de urgenţă atacate de Avocatul Poporului

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 136 din 28 octombrie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008

Potrivit Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat vor beneficia de următoarele creşteri salariale:
- 55% profesorii universitari;
- 37% personalul didactic din învăţământul universitar (conferenţiari, lectori, preparatori etc.) şi din învăţământul preuniversitar.
Cheltuielile de personal suplimentare generate de mărirea salariilor cadrelor didactice sunt de:
- 711 milioane lei pentru perioada rămasă din anul 2008, ceea ce reprezintă 0,14% din PIB;
- 4.265 milioane lei pentru întregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB.
În actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflectă şi asupra României, efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susţinut. O astfel de măsură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastică a cheltuielilor cu investiţiile.
Această din urmă variantă are consecinţe extrem de negative, dintre care menţionăm:
- presiuni, sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar şi ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din învăţământ;
- creşterea inevitabilă a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;
- deteriorarea raportului dintre salariul obţinut în sectorul privat şi cel din sectorul bugetar (în prezent câştigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat), astfel încât se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar să fie aproape duble faţă de cele din sectorul privat;
- creşterea importurilor ca urmare a schimbării structurii cererii de consum a populaţiei;
- deteriorarea raportului dintre consum şi investiţii, cu influenţe nefavorabile asupra produsului intern brut;
- creşterea suplimentară a pensiilor ca urmare a majorării salariului mediu brut care stă la baza stabilirii punctului de pensie;
- creşterea câştigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar în anul 2009 faţă de media din anul 2008 cu circa 61 %;
- creşterea câştigului salarial mediu brut din sectorul concurenţial cu circa 48%;
- creşterea câştigului salarial mediu brut lunar în anul 2009 la 2.568 lei faţă de 1.865 lei în scenariul de bază (fără aplicarea legii).
Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanţează din fonduri publice determină cheltuieli bugetare suplimentare în anul 2009 de circa 21 miliarde lei, respectiv aproape 4% din PIB, la care dacă s-ar adăuga şi influenţele ce decurg din creşterea punctului de pensie ar rezulta un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.
În această situaţie, stabilitatea economică a României nu va mai putea fi asigurată, ducând la irosirea câştigurilor macroeconomice obţinute în ultimii ani. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagflaţie, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiţii, luat în mod serios în calcul, având urmări dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung.
Aceste majorări salariale vor avea un puternic impact asupra economiei româneşti. Astfel:
- importante resurse financiare vor fi transferate de la investiţii către consum;
- masa salarială netă suplimentară faţă de scenariul de bază va fi de 44 miliarde lei;
- transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentând creşterile neprogramate de venituri medii, de la investiţii către consum are următoarele consecinţe:
-- formarea brută de capital fix scade cu aproape 18 puncte procentuale faţă de scenariul de bază (de la +13% la -5%);
-- creşterea economică se reduce cu 4 puncte procentuale (de la 6% la 2%);
-- importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce conduce la creşterea ponderii deficitului comercial şi de cont curent în PIB cu aproape 4 puncte procentuale faţă de scenariul de bază;
- punctul de pensie ar urma să crească la 1 ianuarie 2009 cu încă 37,7% faţă de proiecţia bugetară pe anul 2009, scenariul de bază, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB;
- rata inflaţiei se va deteriora cu circa 5 puncte procentuale ca urmare a creşterii salariilor şi a pensiilor, în condiţiile unei elasticităţi între preţurile de consum şi veniturile populaţiei de circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflaţiei să atingă un nivel de două cifre;
- companiile vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal; estimăm că impactul ar putea ajunge la circa 300.000 de salariaţi.
Dezechilibrarea bugetului va duce la o creştere a deficitului public. Art. 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeană reglementează o anumită disciplină bugetară, impunându-se statelor membre o obligaţie generală: aceea de a evita deficitele publice excesive.
Respectarea acestei cerinţe este supravegheată de Comisia Europeană, care verifică periodic, pe de o parte, raportul dintre deficitul bugetar şi produsul intern brut, iar pe de altă parte, raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut (PIB). Aceste raporturi nu trebuie să depăşească "valorile de referinţă" stabilite printr-un protocol (care este anexă la Tratat) privind procedura aplicabilă în caz de deficit excesiv (3% din PIB).
Rezultă că asemenea cheltuieli bugetare excesive pun în pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al României, iar pe termen lung obiectivele României de aderare la zona euro. De asemenea, România va fi pusă în faţa faptului împlinit de a nu îşi putea respecta obligaţiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană şi de a încălca Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Reamintim că îndeplinirea angajamentelor stabilite prin actul de aderare reprezintă o obligaţie prevăzută de art. 148 din Constituţia României, republicată.
Aliniindu-ne la recomandările Comisiei Europene, dar şi ale agenţiilor de rating, efectuate cu ocazia evaluărilor periodice, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate şi, implicit, a riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare prudentă a deficitului bugetar.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea acestei situaţii.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.
Art. 1
În perioada octombrie-decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ se stabileşte după cum urmează:
a)266,026 lei pentru funcţia prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008;
b)299,933 lei pentru funcţiile didactice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Art. 2
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ, stabilită prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, se va aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, în condiţiile prevăzute de legea unitară de salarizare a personalului din sectorul bugetar şi ţinând seama de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, de creşterea competitivităţii şi calităţii actului de învăţământ.
Art. 3
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ, aplicabilă în perioada ianuarie-martie 2009 inclusiv, se va stabili prin actele normative care vor reglementa creşterile salariale ce se acordă în anul 2009 personalului din sectorul bugetar.
Art. 4
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă următoarele prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008:
- liniuţa a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. a);
- liniuţa a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. c);
- referirile la "valoarea coeficientului de multiplicare 1,000" pentru perioada "octombrie-decembrie 2008" din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 şi 3.

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 739 din data de 31 octombrie 2008

vineri, 7 noiembrie 2008

Greva - cadrul legal

Extrase din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă

Secţiunea a 6-a: Greva
Art. 40
Greva constituie o încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate şi poate fi declarată pe durata desfăşurării conflictelor de interese, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 41
(1)Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţă conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte.
(2)Înainte de declanşarea grevei medierea şi arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.
Art. 42
(1)Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.
(2)Pentru salariaţii unităţilor în care nu sunt organzate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin unei pătrimi din numărul salariaţilor unităţii sau, după caz, ai subunităţii, compartimentului sau grupului de salariaţi în care s-a declanşat conflictul de interese.
Art. 43
Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise şi de solidaritate.
Art. 44
Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, dacă se face cu încetarea lucrului, şi trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puţin 5 zile greva propriu-zisă.
Art. 45
(1)Greva de solidaritate poate fi declarată în vederea susţinerii revendicărilor formulate de salariaţii din alte unităţi.
(2)Hotărârea de a declara grevă de solidaritate poate fi luată, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliat sindicatul organizator. În cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplică.
(3)Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi şi trebuie anunţată în scris conducerii unităţii cu cel puţin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.
Art. 46
(1)Grevele sunt organizate de sindicatele reprezentative sau, după caz, de reprezentanţii salariaţilor, care vor stabili şi durata acesteia, cu respectarea prevederilor art. 43-45.
(2)Sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor îi reprezintă pe grevişti, pe toată durata grevei, în relaţiile cu unitatea, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazurile în care se solicită suspendarea sau încetarea grevei.
Art. 47
Pe durata în care revendicările formulate de salariaţi sunt supuse medierii ori arbitrajului aceştia nu pot declara grevă.
Art. 48
În situaţia în care, după declararea grevei, jumătate din numărul salariaţilor care au hotărât declararea grevei renunţă la grevă, aceasta încetează.
Art. 49
(1)Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social ale salariaţilor.
(2)Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
Art. 50
(1)Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe la grevă sau să refuze să participe.
(2)Pe durata unei greve declanşate într-o unitate pot înceta activitatea şi salariaţii unor subunităţi sau compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea conflictului de interese.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) revendicările sunt cele formulate la declanşarea conflictului de interese.
Art. 51
(1)Dacă este posibil, salariaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea.
(2)Salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către cei care nu participă la grevă.
Art. 52
Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor.
Art. 53
Pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia. Conducerea unităţii nu poate încadra salariaţi care să îl înlocuiască pe cei aflaţi în grevă.
Art. 54
(1)Participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor şi nu poate avea consecinţe negative asupra greviştilor sau asupra organizatorilor.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică, dacă greva este suspendată sau declarată ilegală, potrivit art. 56 sau, după caz, art. 60.
(3)Pe durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepţia drepturilor salariale.
Art. 55
Conducerile unităţilor pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuării grevei, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor.
Art. 56
(1)Cererea de suspendare se adresează curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea şi se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrare.
(2)Hotărârile pronunţate sunt irevocabile.
Art. 57
(1)În timpul grevei organizatorii acesteia continuă negocierile cu conducerea unităţii, în vederea satisfacerii revendicărilor care formează obiectul conflictului de interese.
(2)În cazul în care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, conflictul de interese este soluţionat şi greva încetează.
(3)Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (1) atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unităţii.
Art. 58
Dacă unitatea apreciază că greva a fost declarată ori continuă cu nerespectarea legii se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul unitatea, cu o cerere prin care se solicită instanţei încetarea grevei.
Art. 59
Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea părţilor.
Art. 60
(1)Tribunalul examinează cererea prin care se solicită încetarea grevei şi pronunţă, de urgenţă, o hotărâre prin care, după caz:
a)respinge cererea unităţii;
b)admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.
(2)Hotărârile pronunţate de tribunal sunt definitive.
Art. 61
(1)Tribunalul şi Curtea de apel soluţionează cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluţionarea conflictelor de muncă.
(2)În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanţele, la cererea celor interesaţi, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.
Art. 62
(1)În situaţia în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile, fără ca părţile implicate să fi ajuns la o înţelegere, şi dacă continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unităţii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj.
(2)Cererea de arbitrare se adresează organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese.
(3)Procedura de arbitrare a conflictului de interese este cea prevăzută la art. 32-39.
Art. 63
Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia.
Art. 64
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia.
Art. 65
Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţii internaţionale ratificate de statul român.
Art. 66
(1)În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală, cu satisfacerea necesităţilor minime de viaţă ale comunităţilor locale.
(2)Salariaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu pot declara grevă cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi care să asigure funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă.



Declanşarea conflictelor de interese
Art. 12
Conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a)unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;
b)unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;
c)unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;
d)unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.
e) în caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca

Art. 13
(1)Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.
(2)Fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).
Art. 14
(1)În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, în cazul în care în unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre această situaţie.
(2)Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicărilor salariaţilor, inclusiv a motivării acestora, precum şi a propunerilor de soluţionare. Conducerea unităţii este obligată să primească şi să înregistreze sesizarea astfel formulată.
(3)Cerinţa prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită şi dacă revendicările salariaţilor, motivarea acestora şi propunerile de soluţionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de către reprezentanţii aleşi ai salariaţilor cu ocazia primirii la conducerea unităţii şi dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
Art. 15
Conducerea unităţii are obligaţia de a răspunde în scris sindicatelor sau, în lipsa acestora, reprezentanţilor salariaţilor, în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
Art. 16
În situaţia în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se consideră declanşat.
Secţiunea a 3-a: Concilierea conflictelor de interese
Art. 17
În cazul în care conflictul de interese a fost declanşat în condiţiile prevăzute la art. 16 sindicatul reprezentativ sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor sesizează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organele sale teritoriale - direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, în vederea concilierii.
Art. 18
(1)Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formulează în scris şi va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele menţiuni:
a)unitatea la care s-a declanşat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului;
b)obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia;
c)dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 14-16;
d)indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariaţii.
(2)Sesizarea se depune în două exemplare la direcţia generală de muncă şi protecţie socială în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea şi trebuie să fie datată şi semnată de conducerea sindicatului reprezentativ sau, după caz, de reprezentanţii salariaţilor.
Art. 19
În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligaţia să ia următoarele măsuri:
a)comunicarea sesizării unităţii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
b)convocarea părţilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării.
Art. 20
(1)Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere sindicatele reprezentative sau, după caz, salariaţii aleg o delegaţie formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită în scris să participe la concilierea organizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Din delegaţia sindicatului pot face parte şi reprezentanţi ai federaţiei sau ai confederaţiei la care sindicatul este afiliat.
(2)Poate fi aleasă ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, după caz, al salariaţilor orice persoană care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)a împlinit vârsta de 21 de ani;
b)este salariat al unităţii sau reprezintă federaţia ori confederaţia sindicală la care sindicatul ce organizează conflictul de interese este afiliat;
c)nu a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 87.
Art. 21
Pentru susţinerea punctului de vedere al unităţii conducătorul acesteia, dacă nu participă personal, va desemna printr-o împuternicire scrisă o delegaţie compusă din 2-5 persoane care să participe la conciliere.
Art. 22
(1)La data fixată pentru conciliere delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale verifică împuternicirile delegaţilor părţilor şi stăruie ca aceştia să acţioneze pentru a se realiza concilierea.
(2)Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
(3)Procesul-verbal se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru delegaţii sindicatului reprezentativ sau, după caz, ai salariaţilor, pentru conducerea unităţii şi pentru delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Art. 23
În cazul în care, în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, părţile vor definitiva contractul colectiv de muncă, conflictul de interese fiind astfel încheiat.
Art. 24
În situaţiile în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului de interese este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părţi referitoare la acestea din urmă.
Art. 25
Rezultatele concilierii menţionate la art. 23 şi 24 vor fi aduse la cunoştinţă salariaţilor de către cei care au făcut sesizarea pentru efectuarea concilierii.
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 582 din data de 29 noiembrie 1999