De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?
miercuri, 8 iulie 2015
Cercul vicios al legilor educaţiei
marți, 3 februarie 2015
Grădiniţa în Danemarca
luni, 23 decembrie 2013
O nouă modificare a Legii educației naționale
- Menţinerea duratei de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu: documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de 3 ani.
- Creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani: prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din clasa pregătitoare, clasele I - VIII, clasele IX - X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.
- Acordarea dreptului absolvenţilor învăţământului profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă: Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acordă posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal, doar la forma cu frecvenţă redusă. Având în vedere că absolvenţii învăţământului profesional sunt în marea lor majoritate minori şi se află într-un parcurs normal al educaţiei lor (fără să fi părăsit sistemul de educaţie), manifestând interes pentru creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională, prin adoptarea OUG li se acordă posibilitatea de a-şi completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.
- Precizări privind învăţământul postliceal: ordonanţa de urgenţă aduce precizări şi în ceea ce priveşte organizarea învăţământului postliceal, a modalităţilor de finalizare a studiilor acestui tip de învăţământ, dar şi corelarea pregătirii postliceale cu Cadrul Naţional al Calificărilor.
- Precizări privind evaluarea la clasa pregătitoare: în legislaţia actuală nu este reglementată modalitatea de notare/evaluare pentru clasa pregătitoare. Prin modificările aduse se precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.
- Se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional: în prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.
- Se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 - 2016: Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.
- Se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate: legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.
- Se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ: legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.
- Se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare: cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
- Se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie: pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.
- Se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic: finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.
- Reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu", care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare: o reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu" din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu" a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din Bucureşti.
- Reglementări privind funcţionarea ARACIS: un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.
joi, 29 noiembrie 2012
DIAGNOSTIC. JOS PĂLĂRIA !
joi, 9 august 2012
Pe urmele lui Funeriu la Strasbourg
- in data de 8 iulie 2011, Antena 3 difuza o stire bomba potrivit careia ministrul invatamantului la acea vreme, Daniel Petru FUNERIU ar fi luat bacalaureatul din a doua incercare;
- in data de 9 iulie 2012, dupa un an de scandal pe acest subiect, studiile ministrului, FUNERIU isi arata in direct la B1 TV, diploma de bacalaureat obtinuta la Liceul International "Les Pontonniers", la Strasbourg, in 1989;
- pe data de 6 august 2012, este demis din functia de consilier prezidential pentru educatie, precum si din functia de membru in Consiliul de conducere al Institutului Cultural Roman (unde fusese numit de Basescu, in mai 2012, inlocuindu-l pe Vasile TURCAN).
- in tot acest timp, presa romaneasca a intoxicat cititorii cu interviuri, declaratii, povesti mai mult sau mai putin lacrimogene despre viata, cariera si rezultatele exceptionale ale lui Daniel Petru Funeriu. Vom retine din toata aceasta harababura o singura declaratie a acestuia, reprodusa de toate ziarele, televiziunile, blogurile, radiourile romanesti, referitoare la diploma de bacalaureat, si care este foarte importanta pentru cele ce urmeaza: "Am obţinut atunci note foarte, foarte mari la matematică şi fizică, note acceptabile la celelate materii. Nu mai ştiu notele. Am avut, cu un coleg al meu, cea mai mare medie de absolvire a bacalaureatului din liceu. A fost un bacalaureat de succes."
joi, 5 ianuarie 2012
În atenţia directorilor unităţilor de învăţământ din Judeţul Constanţa
vineri, 9 septembrie 2011
"Băsescu se teme de manifestările străzii. Cum va fi protejat Palatul Cotroceni"
marți, 5 iulie 2011
De acord cu CTP
,,După părerea mea, există două categorii principale printre cei care au picat bacul. În primul rând e vorba de cei care n-au vrut să înveţe, considerând că ei nu sunt "fraieri", şi că se vor descurca într-un fel. Pentru aceştia nu cred că se poate face nimic nici în sesiunea a doua. Supravegherea examenelor trebuie menţinută, gradul de accesibilitate al subiectelor poate fi acelaşi, iar dacă îşi vor petrece vara distrându-se, atunci, din toamnă, îşi vor căuta un loc de muncă, nu e nicio tragedie - nu luăm în discuţie cazul părinţilor inconştienţi care or să-i ţină acasă în continuare. Unii se vor descurca şi fără diploma de bac, alţii nu, şi atunci poate că se vor decide, în fine, să înveţe. Cea de-a doua categorie o reprezintă elevii capabili într-un anume domeniu, care ştiu deja ce vor face şi pentru care bacul e o pierdere de timp.
Specializarea este o caracteristică a pieţei muncii de azi - nu o agreez, mă mărginesc să o constat. Pentru aceşti tineri, e în mod evident necesară o regândire nu numai a examenului de bacalaureat, dar şi a întregii programe a claselor XI - XII. Există, fireşte, tabuuri şi cutume greu de clintit, dar, dacă ne amintim că limba latină a fost cândva o materie de bază în liceu, pentru ca azi să fie aproape uitată? - ceea ce, din punctul meu de vedere, de culturist generalist, nu e neapărat bine, dar aşa merge viaţa." >>> Articol complet
miercuri, 21 iulie 2010
"Organizaţia ajunge până la urmă să fie după chipul şi asemănarea cui o conduce"
joi, 25 martie 2010
Hasta la Revolution Siempre, profule! By Dinco. Sorin Dinco. Tudor
marți, 5 ianuarie 2010
Propunerile Ministerului Educaţiei privind aplicarea O.U.G. nr. 114/2009
2. Ajustari legislative- 4 masuri
b. renuntarea la reducerea normei didactice de predare cu 2 ore/saptamana pentru personalul didactic cu o vechime in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I
c. majorarea efectivelor minime de prescolari/elevi care permit dobandirea/pastrarea personalitatii juridice a unitatii de invatamant
d. organizarea claselor I,V, si IX din unitatile de invatamant din mediul urban, la limita maxima prevazuta de Legea invatamantului (nu se are in vedere depasirea numarului legal de elevi la clasa)
Intrebarile si precizarile reprezentantilor sindicali:
- Corelarea intre Anexa 5 a bugetului de stat, O.U.G. nr. 114/2009, H.G. privind finantare/ elev, Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara ese facuta?
- Ministerul are si alte masuri, daca sindicatele nu sunt de acord cu cele 4 propuse?
- Cu cat s-a suplimentat sistemul de invatamant in ultimii 4 ani din punct de vedere al personalului?
- De ce nu s-a facut consultarea organizatiilor sindicale inainte de aparitia ordonantei 114 si a altor acte normative ?
- Se intentioneza cresterea normei didactice?
- Care este viziunea ministerului in privinta resursei umane?
- Care este impactul finantarii/student in invatamantul superior?
-Exista un plan de reforma a curriculumului in sensul numarului de ore si discipline?
- Care este numarul de posturi redus in sistemul universitar?
miercuri, 18 noiembrie 2009
Legea educaţiei - declarată neconstituţională
La sesizarea liberalilor, legea educaţiei naţionale a fost declarată neconstituţională.
Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate sesizate de liberali în Legea educaţiei. "Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge şi nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. "La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educaţiei poate prin ordin, să suspende din funcţie rectorul unei instiuţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanţie", a afirmat liberalul, în opinia căruia "Universităţile vor fi conduse de Guvern".
Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţâmânt preuniversitar şi universitar.
sursa: http://www.realitatea.net
vineri, 13 noiembrie 2009
O învăţătoare: "Domnule Băsescu, credeţi că vom mai avea răbdare până în 2015?"
Întrebat de un profesor dacă, în urma aplicării noii legi a educaţiei şi a salarizării unice salariile se vor micşora, Băsescu a răspuns ferm că nimeni nu pierde niciun leu. Şi a dat exemplu salarile profesorilor de liceu, care vor creşte cu 78% până în 2015. Din sală a venit replica profesorilor, la care preşedintele nu s-a aşteptat. O învăţătoare i-a transmis din sală că nu va mai avea răbdare 6 ani ca salariul ei de 1.400 de lei să crească.
Urmăriţi reacţia lui Băsescu ! Pur şi simplu, rămâne fără replică (n.n.)
sursa: www.antena3.ro /www.videonews.ro
luni, 26 octombrie 2009
Din respect pentru români, pentru credinţă şi pentru tradiţii nu merg la hramuri şi la hore
"Din respect pentru români, pentru credinţă şi pentru tradiţii nu merg la hramuri şi la hore, ca domnii Băsescu şi Geoană. Campania noastră va fi altfel. Eu vreau să-i ascult pe oameni, să mă port cu decenţă şi să am bun-simţ faţă de ei" le-a spus candidatul PNL la preşedinţia României constănţenilor cu care s-a întâlnit duminică.El le-a cerut locuitorilor municipiului Constanţa, dar şi celor din comunele pe care le-a vizitat - Mihai Viteazu, Corbu, Săcele, Istria - să înţeleagă că această atitudine nu înseamnă slăbiciuine, ci respect şi bun-simţ.
„Nu sunt nici slab, nici timid, nici lipsit de încredere. Când am fost desemnat pentru această funcţie şi am acceptat nu am făcut-o din lipsă de ceva mai bun, ci din convingerea că eu pot fi un preşedinte civilizat şi corect al României" a adăugat Crin Antonescu. „Da, am pretenţia că eu sunt fundamental diferit faţă de Traian Băsescu şi Mircea Geoană pentru că în aproape 20 de ani de politică nu am minţit, nu am fost ipocrit, am recunoscut şi limite şi greşeli, şi ale mele şi ale partidului. Am pretenţia, în faţa lui Băsescu şi a lui Geoană, că eu sunt cinstit şi ei nu, în orice accepţiune am lua acest cuvânt" a mai spus liderul PNL.
În toate localităţile prin care a trecut candidatul PNL i-a invitat pe oameni la vot şi i-a sfătuit să aibă încredere că votul lor contează şi poate schimba destine. Destinele românilor care vor să-şi crească decent copiii, în România, nu în Spania sau Italia.
„Azi trebuie să împiedicăm să rămână preşedinte al României un om care şi-a pierdut măsura, care şi-a încălcat angajamentele, care nu mai ţine cont de instituţii, de parlament şi de oameni" a mai spus candidatul PNL.
Crin Antonescu i-a chemat şi pe constănţeni la Revoluţia Bunului-Simţ. „Revoluţia începe cu votul vostru din 22 noiembrie şi 6 decembrie!"
luni, 19 octombrie 2009
" ...numai dacă au chef primarii"
Am primit pe adresa redacţiei o sesizare din partea unui cadru didactic la şcoala din Cuza Vodă, care face naveta de la Constanţa, şi am aflat că nu va primi decontul transportului. „Salariul meu este în jur de 900 Ron (nu am dirigenţie, nu ore în plus, vechime 5 ani), iar naveta mă costă exact 440 Ron la 22 zile lucrătoare. Anul trecut a fost aceeaşi poveste: am predat la Dobromir, cam aceeaşi sumă lunar o dădeam pe navetă, şi nu am primit decont din ianuarie”.
Nu există întâlnire cu presa în care juristul SLSIP filiala Constanţa, Emilian Avrămescu, să nu reamintească situaţia gravă existentă la acest capitol, privit cu mult prea multă lejeritate de anumite primării şi consilii locale. Pentru că, trebuie spus, situaţia nu este general valabilă, existând şi OAMENI în fruntea primăriilor.
Sunt consilii locale unde se refuză cu vehemenţă acest decont al transportului cadrelor didactice, cum este cazul Medgidiei sau al Năvodariului.
La Grup Şcolar „Lazăr Edeleanu” s-a iniţiat deja procedura prealabilă pentru acţionarea în instanţă a primarului şi a Consiliului Local, cu toate că una din şcolile din localitate a obţinut decontarea a doar 50 la sută din transport.
Mai sunt cazuri, precum cel de la Grup Şcolar de Electrotehnică şi Telecomunicaţii, unde nu se decontează deplasarea personalului didactic auxiliar de către RAEDPP. „Am insistat în nenu-mărate rânduri la Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa să trimită o adresă către această regie prin care să le explice că prin personal didactic se înţelege atât cel de predare, cât şi cel auxiliar”, ne-a declarat Avrămescu.
De asemenea, mari probleme există şi la unităţile şcolare din Amzacea şi Târguşor, în cel din urmă caz primarul refuzând orice colaborare pe această temă.
Zilele trecute, într-o şedinţă convocată la Prefectura Constanţa, s-a solicitat o situaţie a problemelor existente cu restanţele la decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun ale cadrelor didactice. Întrebat dacă ar exista o şansă de rezolvare a acestei situaţii care trenează chiar şi din 2007 în cazul Năvodariului, juristul Avrămescu s-a arătat circumspect, întrucât „unele consilii locale adoptă în şedinţe hotărâri de a nu se deconta aceste cheltuieli sau doar pe jumătate, dar n-am auzit ca prefectul să le atace în contencios ca o sfidare a statutului personalului didactic”.
La întâlnirea cu liderii sindicali din judeţ, au mai fost semnalate probleme la acest capitol în localităţile Adamclisi, Crucea, Valu lui Traian, Costineşti, Vulturu. >>> citeşte tot articolul>>>
luni, 12 octombrie 2009
Apel către Domnul Teodor Mărieş
Liviu Antonesei
Cînd scriu aceste rînduri, Dl. Teodor Mărieş îşi încheie a 64-a zi degrevă a foamei, iar cînd textul va fi postat pe site, va fi trecut deja de ziua a 65-a! Pozele care însoţesc comunicatele frăţeşte şi disperat expediate de Dl. Sorin Ilieşiu, pe care presa, cu puţine excepţii, se fereşte ca dracul de tămîie să le publice, sînt cutremurătoare. Un om robust, plin de energie, a ajuns o mînă de oase şi piele, doar ochii mai mărturisind energia aceea şi extraordinara putere de a rezista. Dl. Mărieş nu este interesant pentru jurnaliştii noştri, cu patronii lor cu tot, pentru că subiectele triste nu fac rating, mai ales la vreme de criză. Pentru că dl. Teodor Mărieş nu se sinucide lent pentru o butelie, o casă, o slujbă, un spaţiu comerical ori vreun alt interes personal, ci numai pentru Dreptate şi Adevăr. Domnia Sa pare să fie luat în serios sloganul fostei coaliţii de guvernare şi al preşedintelui încă în funcţie, promovat de aceasta, şi angajamentele privind condamnarea comunismului şi deconstrucţia fostei Securităţi. Pentru că despre aceasta este vorba, dacă ne uităm la ce s-a petrecut în aproape douăzeci de ani cu dosarele Revoluţiei şi ale Mineriadelor, pe la parchetele de trist renume. Domnia Sa face greva foamei pentru aflarea Dreptăţii şi Adevărului despre acele evenimente sîngeroase, cerînd, în primul rînd, respectarea deciziei CEDO privind punerea la dispoziţia „Asociaţiei 21 Decembrie”, pe care o conduce, a dosarelor Revoluţiei şi Mineriadelor în integralitatea lor. Citeşte tot articolul >>>
preluare: http://www.romanialibera.com/
miercuri, 19 august 2009
Teatrul absurdului în învăţământul primar
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
Cazul A.
1.La clasa I din scoala X de la 12 la 13 predă educaţia fizică doamna profesoară M.T. care este absolventă de liceu industrial urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă I, în aceeaşi zi, celelalte ore le predă doamna învăţătoare C.S. care este absolventă a 6 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de educaţie fizică înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă (doar discipline diferite) şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei?
3.La şcoala vecină orele de educaţie fizică le ţine învăţătoarea clasei S.R care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare SR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară MT deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa I (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Să nu credeţi că este vreo eroare a directorului de şcoală. Nu. Aşa prevede legea. De ce? Fiindcă sfidând buna cuviinţă şi profitând de bunul simţ al învăţătorilor nimeni nu a vrut să îndrepte aceste recorduri de aberaţii şi nedreptăţi în privinţa încadrarii în învăţământul primar.
Cazul B.
1.La clasa a IV-a A din scoala Y de la 11 la 12 predă opţionalul ,,Educaţie pentru cetăţenie democratică” (în completarea catedrei sale de cultură civică) domnul profesor H.N. care este absolvent de liceu agricol urmat de 3 ani de facultate de drept făcuţi la ID şi a unui modul de pregătire pedagogică tot la ID la USH în ultimii ani. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La clasa a IV-a B, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră predă educaţia civică domnul învăţătar D.V. care este absolvent a 4 ani de liceu pedagogic urmat de 5 ani de facultate de drept la Babeş-Bolyai la FF înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Domnul învăţător este plătit conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii chiar mai temeinice învăţătorul este încadrat inferior colegului său profesor?
Cazul C:
1.La clasa a III-a din scoala Z predă religie profesorul I.H. care este absolvent de liceu alimentar urmat de facultatea de teologie. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La aceeaşi clasă, la celelate ore predă doamna învăţătoare E.G. care este absolventă a facultăţii de pedagogie a învăţământului primar şi preşcolar. Doamna învăţătoare este încă plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii similare învăţătoarea este încadrată inferior colegei sale?
Cazul D:
1.La clasa a IV din scoala Ţ de la 8 la 9 predă limba engleză doamna profesoară I.G. care este absolventă de liceu textil urmat de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă a IV-a, în aceeaşi zi, ora următoare predă limba română doamna învăţătoare M.M. care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de filologie înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, la discipline din aceeaşi arie curriculară şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei profesoare?
3.La şcoala vecină orele de limbă engleză le ţine învăţătoarea clasei V.R care este absolventă a 4 ani de liceu pedagogic urmaţi de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare VR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară IG deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa a IV-a (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Alte cazuri:
De ce un profesor absolvent de liceu teoretic urmat de facultatea de inginerie şi a unui modul de pregătire pedagogică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,mâini îndemânatice,, (în completarea catedrei sale de educaţie tehnologică) la clasa a I decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de inginerie şi predă şi el abilităţi practice din aria curriculară educaţie tehnologică?
De ce un profesor absolvent de SAM urmat de facultatea de matematică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,matematică distractivă,, (în completarea catedrei sale de matematică) la clasa a II-a decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de matematică şi încă un masterat în pedagogie şi predă la aceeaşi clasă celelalte ore între care şi matematica?
Exemplele pot continua. Încadrarea în învăţământul primar trebuie aşezată după principiul ,,aceeaşi încadrare la muncă egală şi studii egale”.
Învăţătorii nu mai suntem dispuşi să tolerăm asemenea inechităţi. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România propune pentru eliminarea inechităţilor următoarele condiţii de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice:
a)Învăţători şi educatori să fie încadraţi cei cu studii medii (liceul pedagogic ori o şcoală medie echivalentă.
b)Profesori cu studii sperioare de scurtă durată să fie încadraţi cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată”
c)Profesor cu studii superioare de lungă durată să fie încadraţi cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic ori colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată”
d)Pentru viitor, după această aşezare corectă şi asimilare a diferitelor studii pe care au avut în timp posibilitatea legală să le urmeze cei din primar, trebuie îmbunătăţit tipul de formare iniţială pentru cariera didactică.
e)O propunere este ca aceste studii ale viitorilor profesori să fie posibile doar la zi.
f)O altă propunere este încurajarea unei formări iniţiale mai lungi (liceu pedagogic + învăţământ superior), fără a fi obligatorie, a celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică prin discriminarea pozitivă a absolvenţilor liceelor pedagogice prin scutirea de a mai obţine cele 30 de credite ale departamentelor pentru pregatirea personalului didactic ale instituţiilor de învăţământ superior pe care le-ar urma ulterior.
Un cadru didactic care urmează 4 ani de liceu pedagogic + o facultate va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul agricol urmează o facultate la ID.
În pachetul de legi elaborat de comisia prezidenţială de specialitate se dau soluţii mai radicale decât cele propuse de noi în acest document. Specialişti de marcă în ştiinţele educaţiei şi personalităţi care cunosc temeinic sistemul de învăţămât propun in privinta incadrarii la art 49 o ,,recunoaştere a învăţării nonformale şi informale care să îi certifice pe educatori/educatoare, institutori/institutoare şi învăţători/învăţătoare din învăţământul preşcolar şi primar, ca profesori în învăţământul preşcolar şi primar”. Nu este deloc deplasat atunci când noi cerem acum ca să se recunoască măcar studiile universitare urmate după absolvirea liceului pedagogic pentru o încadrare ca profesor în învăţământul preşcolar şi primar.
Comisia prezidentiala, pe baza unor studii temeinice si ulterior liderii federatiilor sindicale au fost convinsi că liceele pedagogice au asigurat o formare de calitate introducând în Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” (la punctul 4. 5) următorul text ,,De pilda, in momentul de fata, invatatorii absolventi de liceu pedagogic sunt mult mai prost platiti desi prestatia lor didactica la clasa este adeseori mult mai buna decat a absolventilor de invatamant superior.”
Învăţătorii ne-am săturat de atâtea promisiuni care nu s-au concretizat. Ne-am săturat să ne tot laude şi bată pe umăr mulţi dar să se tot amâne egala noastră încadrare la studii egale cu profesorii.
O ultimă speranţă ne punem în viitorul Cod al Educaţiei care să repare aberaţiile la care s-a ajuns în privinţa încadrării în actuala legislaţie.
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
miercuri, 8 iulie 2009
Prea multe uşi închise
Alexandru cântă perfect. Alexandru cântă cu pasiune şi nu greşeşte, nu se grăbeşte, nu dă „rasol”. Alexandru ia liftul până la etajul 7. Cântă. Coboară. Cântă. Pentru fiecare etaj altă piesă. Cântă de parcă ar fi pe scenă, la un concert la care spectatorii au plătit bilet. Nu sună, nu bate la uşă, nu cere. Cântă şi apoi pleacă. Atât.
Prin aprilie, când Alexandru a venit ultima dată, în cutia viorii era 1 leu. Atunci am plâns. Poate de milă, poate de revoltă, poate de neputinţa mea de a face ceva mai mult pentru copilul ăsta. Am încercat, încă de acum 5 ani. Nimeni nu a fost „interesat”. Tot ce am putut face în anii ăştia a fost să întrerup concertul la etajul meu, iar Alexandru să plece mulţumit acasă.
De aseară revolta mea s-a transformat din nou în stare de rău. Ieri, după 5 ani de când îl ştiu pe Alexandru cântând pentru a se putea întreţine, am simţit revoltă în fiecare celulă, dacă pot spune aşa. Mi-a venit să vomit mai precis. Asta e. Câţi copiii or fi oare în situaţia asta?
Am aflat de la o prietenă (care a terminat conservatorul şi care are copilul la un liceu de muzică) că pentru obţinerea unei diplome la un concurs de profil, unii părinţi plătesc 7 milioane de lei. Pentru palmares, cică. Corect? Nu. >>> articol complet >>>