De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


Abonează-te la sinvlex și pe Facebook !

luni, 30 iunie 2014

Modificare a Codului muncii



Alineatul 4 al art. 251 din Codul muncii a fost modificat prin Legea nr. 77/2014, în sensul indicării în mod expres a posibilităţii  asistării de către avocat a salariatului aflat  în cursul cercetării disciplinare.

Legea nr. 77 din 24 iunie 2014 pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic
1.Alineatul (4) al articolului 251 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este."
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 470 din data de 26 iunie 2014

 

Art. 251 - Codul muncii

(1)Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2)În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.





vineri, 27 iunie 2014

LEGE nr. 78 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România



Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activităţile de voluntariat desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.
(2)Voluntariatul este un factor important în crearea unei pieţe europene competitive a muncii şi, totodată, în dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale, precum şi pentru creşterea solidarităţii sociale.
Art. 2
(1)Statul român recunoaşte valoarea socială a activităţilor de voluntariat ca expresie a cetăţeniei active, a solidarităţii şi responsabilităţii sociale, precum şi valoarea profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale şi lingvistice a persoanelor care desfăşoară aceste activităţi.
(2)Statul susţine dezvoltarea mişcării de voluntariat la nivel local, naţional şi internaţional, cu respectarea independenţei şi diversităţii acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice şi culturale, sportive şi recreative, educaţionale, ştiinţifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic şi filantropic şi altele asemenea.
(3)Statul român sprijină dezvoltarea voluntariatului prin toate instituţiile sale care activează în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat potrivit legii.
Art. 3
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup;
b)activitatea de interes public reprezintă activitatea desfăşurată în domenii precum: arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului, sănătatea, asistenţa socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar şi/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;
c)organizaţia-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează şi administrează activităţi de voluntariat;
d)contractul de voluntariat reprezintă convenţia încheiată între un voluntar şi organizaţia-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;
e)voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislaţiei în domeniul muncii şi desfăşoară activităţi de voluntariat;
f)beneficiarul activităţii de voluntariat este persoana fizică, alta decât soţul/soţia şi copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat;
g)coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizaţiei-gazdă, care îndeplineşte sarcinile legate de coordonarea şi administrarea activităţii voluntarilor.
Art. 4
Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:
a)participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată şi bazată pe o decizie liber consimţită a voluntarului;
b)implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
c)desfăşurarea voluntariatului cu excluderea remuneraţiei din partea beneficiarului activităţii;
d)participarea persoanelor la activităţile de voluntariat, pe baza egalităţii de şanse şi de tratament, fără discriminări;
e)activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită;
f)caracterul de interes public al activităţii de voluntariat.
Art. 5
Activităţile de voluntariat izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate nu fac obiectul prezentei legi.
Art. 6
Autorităţile administraţiei publice sprijină derularea activităţilor de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau naţională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, şi nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum şi modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităţilor locale sau naţionale.
Art. 7
(1)Autorităţile administraţiei publice locale susţin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetăţenii pot participa activ la activităţi de voluntariat în comunităţile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acţiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, şi altele asemenea.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanţii legali ai organizaţiei-gazdă, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc, în vederea organizării unei cooperări efective în activităţile de interes public desfăşurate de către voluntari, precum şi în vederea promovării, la nivel local, a acestor activităţi, a rezultatelor şi impactului social survenit.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale promovează şi susţin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internaţionale a Voluntariatului, în data de 5 decembrie a fiecărui an.
Art. 8
(1)Activităţilor de voluntariat organizate în afara României de către organizaţii-gazdă de naţionalitate română, în parteneriat cu organizaţii din ţara respectivă, desfăşurate în temeiul unui contract de voluntariat semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.
(2)Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe teritoriul statului român pe durata contractului de voluntariat, în limitele şi condiţiile impuse de legislaţia privind regimul străinilor în România.
Art. 9
(1)Activitatea de voluntariat se desfăşoară în urma unei cereri din partea organizaţiei-gazdă, prin care aceasta îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizaţia-gazdă are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condiţiile prevăzute în statutul acesteia, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată, şi cu respectarea art. 4 lit. c).
(2)Cererea emisă de organizaţia-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunţ public.
(3)Organizaţia-gazdă oferă instruire iniţială cu privire la:
a)structura, misiunea şi activităţile organizaţiei-gazdă;
b)drepturile şi responsabilităţile voluntarului;
c)regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului.
(4)Organizaţia-gazdă poate oferi voluntarilor, în condiţiile legislaţiei din domeniul educaţiei şi formării profesionale, cursuri de instruire, formare şi pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează.
Art. 10
(1)Este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
(2)Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.
(3)Pe durata perioadei activităţii de voluntariat, precum şi la încheierea activităţii de voluntariat, organizaţia-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.
(4)Certificatul de voluntariat va conţine următoarele elemente:
a)datele de identificare ale organizaţiei-gazdă care emite certificatul;
b)numărul de înregistrare şi data emiterii certificatului;
c)numărul de înregistrare şi data contractului de voluntariat;
d)numele, prenumele şi datele de identificare ale voluntarului;
e)perioada şi numărul de ore de voluntariat;
f)numele şi prenumele coordonatorului voluntarilor;
g)numele şi prenumele reprezentantului legal al organizaţiei-gazdă;
h)menţiunea "Voluntarul şi organizaţia emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în acest certificat".
(5)Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizaţii-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conţin elementele prevăzute la alin. (4) şi sunt prezentate în copie autentificată şi traducere legalizată.
(6)Raportul de activitate va conţine următoarele elemente:
a)activităţile de voluntariat prestate;
b)atribuţiile asumate;
c)aptitudinile dobândite.
Art. 11
(1)Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar şi organizaţia-gazdă. Obligaţia de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2)În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetăţean străin, organizaţia gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziţie un interpret.
(3)Organizaţia-gazdă este obligată ca, anterior începerii activităţii de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat.
(4)Anterior începerii activităţii, contractul de voluntariat se înregistrează în registrul de evidenţă a voluntarilor ţinut de organizaţia-gazdă.
(5)Contractul de voluntariat este însoţit obligatoriu de fişa de voluntariat şi fişa de protecţie a voluntarului.
(6)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele clauze:
a)datele de identificare ale părţilor contractante;
b)descrierea activităţilor pe care urmează să le presteze voluntarul;
c)timpul şi perioada de desfăşurare a activităţii de voluntariat;
d)drepturile şi obligaţiile părţilor;
e)stabilirea cerinţelor profesionale, a abilităţilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;
f)condiţiile de reziliere a contractului.
(7)Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiţii:
a)la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestaţiile care fac obiectul contractului au fost executate;
b)de comun acord;
c)când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea;
d)prin denunţare unilaterală, în condiţiile art. 21;
e)în caz de reziliere a contractului.
(8)Fişa de voluntariat conţine descrierea în detaliu a tipurilor de activităţi pe care organizaţia-gazdă şi voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfăşura pe parcursul contractului de voluntariat.
(9)Fişa de protecţie a voluntarului conţine instrucţiuni cu privire la desfăşurarea activităţii acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru activităţi ce ies din domeniul de acoperire al fişei de protecţie a voluntarului, organizatorii activităţii vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziţia acestora instrucţiuni de securitate a muncii specifice activităţii respective.
(10)Organizaţia-gazdă este obligată să ţină evidenţa voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţilor desfăşurate şi evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern.
Art. 12
Contractul de voluntariat trebuie să conţină minimum următoarele drepturi ale voluntarului:
a)dreptul de a desfăşura activitatea de voluntariat în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea acestuia;
b)dreptul de a solicita organizaţiei-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoţit de raportul de activitate;
c)dreptul la confidenţialitate şi protecţia datelor personale;
d)dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.
Art. 13
(1)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale voluntarului:
a)obligaţia de a presta o activitate de interes public, fără remuneraţie;
b)obligaţia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea şi gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială şi, totodată, lupta împotriva excluderii sociale şi discriminarea;
c)obligaţia voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fişa de voluntariat, precum şi respectarea instrucţiunilor stipulate în fişa de protecţie a voluntarului;
d)obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat, pe perioada desfăşurării contractului de voluntariat şi pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia;
e)obligaţia de a anunţa indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat.
(2)Răspunderea voluntarului în astfel de situaţii se angajează potrivit regulilor stabilite în legislaţia în vigoare şi în regulamentele interne ale organizaţiei-gazdă.
Art. 14
Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele drepturi ale organizaţiei-gazdă:
a)dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea activităţii de voluntariat;
b)dreptul de a iniţia conţinutul fişei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea şi pregătirea voluntarului, precum şi la tipul de activităţi de voluntariat desfăşurate de către organizaţia-gazdă;
c)dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fişei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;
d)dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fişa de voluntariat şi/sau în fişa de protecţie a voluntarului.
Art. 15
(1)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale organizaţiei-gazdă:
a)obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condiţiilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
b)obligaţia de a suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat;
c)obligaţia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţii de voluntariat, cu excepţia celor aferente muncii prestate de către voluntar.
(2)La solicitarea voluntarului, organizaţia-gazdă poate încheia contract de asigurare împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii, în funcţie de complexitatea activităţii la care participă acesta.
Art. 16
În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului voluntarilor, numit în condiţiile art. 3 lit. g). În situaţia în care, prin desfăşurarea activităţilor de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terţe persoane, organizaţia-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condiţiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului.
Art. 17
Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.
Art. 18
Răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă prevederilor Legii nr.  287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 19
Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de plin drept.
Art. 20
(1)Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contractul de voluntariat.
(2)La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor de voluntariat părţile sunt egale şi libere.
Art. 21
Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la iniţiativa oricăreia dintre părţi, care se comunică şi se motivează în scris. Condiţiile denunţării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.
Art. 22
(1)Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat se soluţionează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de nesoluţionare, de către instanţele civile.
(2)Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Art. 23
La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice şi angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaţilor care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obţinute din activităţi de voluntariat, eliberate în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în situaţia în care acestea constituie criterii de selecţie.
Art. 24
Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică personalului din cadrul serviciilor de urgenţă voluntare constituite conform legii, precum şi persoanelor cărora le sunt aplicabile dispoziţiile legale privitoare la prestarea serviciului militar pe bază de voluntariat.
Art. 25
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 26
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 25 aprilie 2007.
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 469 din data de 26 iunie 2014

miercuri, 18 iunie 2014

Concediul de odihnă suplimentar pentru personalul didactic auxiliar/nedidactic



În conformitate cu art. 29(5) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar, [1] personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar între 5 şi 10 zile lucrătoare, potrivit legii. Durata exactă a concediului suplimentar se stabileşte în comisia paritară de la nivelul unităţii.. 
Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi este necesară întrunirea Comisiei paritare de la nivelul unităţii, în vederea stabilirii programării şi duratei exacte a concediului de odihnă suplimentar de care urmează să beneficieze personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic.

[1] Publicat în Monitorul Oficial nr. 5/14.11.2012 – partea V- contracte colective de muncă

marți, 17 iunie 2014

Plata dobânzii legale pentru hotărârile judecătoreşti neexecutate

Extras din Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - privind recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare (Codul civil din 2009), cu referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009

Executarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligaţiei a cărei încălcare a fost sancţionată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.
Chiar dacă, în literatura de specialitate, aplicarea prevederilor din Codul civil din 1864 referitoare la efectele obligaţiilor şi în materia răspunderii civile delictuale a fost disputată, practica judiciară a fost constantă în acest sens. Acest fapt este demonstrat chiar de hotărârile judecătoreşti ce au generat soluţiile contrare în speţă, incidenţa art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864 reprezentând premisa analizei pretenţiilor, atât în cazul soluţiilor favorabile reclamanţilor, cât şi în cazul celor defavorabile.
Disputa doctrinară a fost însă tranşată prin art. 1.381 alin. (3) din Codul civil din 2009, în sensul că dreptului la repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.
Prin urmare, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În ceea ce priveşte condiţiile de angajare a răspunderii civile, acelea sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existenţa unei fapte ilicite, vinovăţia, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ţinându-se cont de particularităţile executării unei obligaţii de plată a unei sume de bani, precum şi de efectele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.
Aceste condiţii trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel încât neîndeplinirea uneia este suficientă pentru respingerea pretenţiilor.
În ceea ce priveşte condiţia existenţei unui prejudiciu se constată că nici autorul sesizării şi nici instanţele de judecată care au respins pretenţiile reclamantului nu l-au exclus de plano, invocând principiul reparaţiei integrale în materia răspunderii civile, prevăzut de art. 1084 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 din Codul civil din 2009.
Este evident faptul că prin executarea eşalonată a obligaţiei de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existenţă este confirmată chiar de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, care, în cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede că sumele plătite eşalonat se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Or, prin instituirea obligaţiei de actualizare a sumei cu indicele preţurilor de consum, legiuitorul recunoaşte implicit existenţa prejudiciului cauzat prin executarea eşalonată şi, în consecinţă, instituie o reparaţie parţială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).
În aceste condiţii sunt incidente dispoziţiile invocate ale art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit aceloraşi dispoziţii, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul [a daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În cazul dat, pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, este remediată prin măsura prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, constând în actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele preţurilor de consum.
Însă principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eşalonate a titlurilor executorii, impune şi remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Debitorul poate fi exonerat de obligaţia de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanţei stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenţiei unui caz fortuit sau a unui caz de forţă majoră, împrejurări care se circumscriu sintagmei "cauză străină, care nu-i poate fi imputată" în înţelesul art. 1082 din Codul civil din 1864.
În ipoteza dată, însă, deşi nu se contestă împrejurările care au justificat măsurile promovate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, în scopul menţinerii echilibrului bugetar, măsuri care nu au afectat substanţa dreptului creditorilor, acestea nu înlătură de plano aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, sub aspectul acordării daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale. Atât timp cât repararea integrală a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009], iar nu şi beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului.
Cât priveşte existenţa unei fapte ilicite, săvârşite cu vinovăţie, în sensul dispoziţiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar.
Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale în circumstanţele date, în sensul opiniei exprimate de specialişti recunoscuţi, depusă la dosarul cauzei, nu se poate reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumţia relativă de culpă a debitorului în executarea obligaţiei, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esenţiale, şi anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita aşteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituţiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constituţie, "creanţele asupra statului sunt garantate"] şi faptul că măsura de eşalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terţ.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că:
În aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2014.


Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 411 din data de 3 iunie 2014