De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


Abonează-te la sinvlex și pe Facebook !

marți, 25 noiembrie 2008

Cotizaţia nu se restituie la retragerea din sindicat

LEGEA nr.54/2003 a sindicatelor
Art. 33
(1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din organizaţia sindicală fără a avea obligaţia de a arăta motivele.
(2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicală nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.

joi, 20 noiembrie 2008

Deductibilitatea fiscală a cotizaţiei sindicale

LEGEA nr.54/2003 a sindicatelor

Art. 24. - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.

Precizăm ca, prin această prevedere, legea nu stabileşte un cuantum maxim al cotizaţiei sindicale - aşa cum în mod eronat s-a afirmat. Art. 24 stabileşte doar procentul maxim al cotizaţiei sindicale ce se poate deduce din baza de calcul a impozitului pe venit. Cu alte cuvinte, fiecare organizaţie sindicală este întreptăţită să-şi fixeze cuantumul cotizaţiei conform propriilor reglementări statutare, numai că membrii de sindicat vor beneficia de deducere numai pentru acea parte a cotizaţiei egale cu 1% sau care nu depăşeşte 1% din venitul brut realizat. Evident, cu atât mai mult, sunt deductibile integral cuantumurile cotizaţiilor care nu depăşesc 1% din venitul brut realizat.

miercuri, 19 noiembrie 2008

Anunţ umanitar

Fiţi alături de noi, cadre didactice, elevi şi părinţi ai Şcolii cu clasele I-VIII Remus Opreanu Constanţa, pentru salvarea Cristinei, care are nevoie de un transplant de măduvă, intervenţie ce se va realiza în străinătate.
Pentru a oferi un ajutor concret familiei se pot face donaţii în bani în următoarele conturi:
Cont BCR: RO71RNCB0118089649600001 -lei
Cont BRD : RO92BRDE140SV64587371400 - euro
Titular MAICAN NICUŞOR
Cu respect şi cu nesfârşită încredere
Director,
Prof. Aurora Suba

marți, 18 noiembrie 2008

Interdicţia de a înregistra o activitate didactică şi dreptul cadrului didactic de a fi protejat în spaţiile şcolare

A) Interdicţia de a înregistra o activitate didactică şi de a multiplica o asemenea înregistrare fără acordul cadrului didactic
Art. 97 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
...................................................................................
(2) Inregistrarea magnetică sau prin procedee echivalente a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(3) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţ
ii didactice de către elevi, studenţi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
Considerăm că aceste interdicţii îşi găsesc raţiunea în dreptul fundamental al oricărei persoane la propria imagine, precum şi în protecţia acordată de lege proprietăţii intelectuale.
****************************************************
B) Dreptul cadrului didactic de a fi protejat în spaţiile şcolare ori în vecinătatea acestora
Art. 98 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
În spaţiile şcolare sau universitare, ori în vecinatatea acestora, cadrul didactic este protejat de
către autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor sale. Protecţia este solicitată de persoana autorizată prin regulamentul şcolar, respectiv, prin Carta universitară.


luni, 17 noiembrie 2008

Dreptul cadrelor didactice de a nu fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
Art. 97 (1) - Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nici o autoritate şcolară sau publică.
Cu privire la aceast drept se impun câteva precizări. Considerăm că prin aceste dispoziţii s-a instituit o protecţia specială atât pentru personalul didactic cât şi pentru elevii aflaţi în timpul desfăşurării activităţii didactice având în vedere complexitatea actului didactic şi implicaţiile acestuia. Dacă ne raportăm strict la prevederile constituţionale, prin autorităţi publice se înţeleg: Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, administraţia publică centrală şi locală şi autoritatea judecătorească. Prin urmare, considerăm că, nici un reprezentant al acestor autorităţi nu poate perturba desfăşurarea unei activităţi didactice pe tot timpul desfăşurării acestei, decât, eventul, cu acordul cadrului didactic în cauză. A se înţelege bine că şi primarul, ca reprezentant al administraţiei publice locale, trebuie să se supună aceleiaşi interdicţii. Fac această precizare din motive bine cunoscute, mai ales celor care lucrează în mediul rural. Mai mult, nici măcar o autoritate şcolară, înţelegând prin aceasta reprezentanţii inspectoratelor şcolare sau ai altor organisme cu atributii în acest domeniu nu pot perturba desfăşurarea activităţii didactice. Deşi Legea nr. 128/1997 nu cuprinde o prevedere expresă în acest sens, considerăm totuşi că art. 97(1) nu este aplicabil în următoarele situaţii: pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane, pentru apărarea siguranţei naţionale sau ordinii publice, pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

vineri, 14 noiembrie 2008

Evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor -obligaţia unităţilor de învăţământ şi a inspectoratelor şcolare

După aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să ia măsuri pentru implementarea Directivei cadru 89 / 391 / CEE a Consiliului Comunităţii Europene pentru promovarea îmbunătăţirii şi securităţii lucrătorilor la locul de muncă. Una din aceste măsuri este eliminarea / diminuarea riscurilor de apariţie a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Cei implicaţi, în special managerii şi lucrătorii desemnaţi, nu trebuie să ia la cunoştinţă de aceste cerinţe doar atunci când se confruntă cu accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; în acest moment, acţiunea preventivă se va transforma în acţiune corectivă, o acţiune corectivă tardivă, dar mai ales tragică şi costisitoare.
Scopul principal al evaluării riscurilor profesionale este protejarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea posibilităţii de vătămare a lucrătorilor şi de afectare a mediului ca urmare a activităţilor legate de muncă. Aceasta ajută, de asemenea, la menţinerea competitivităţii şi productivităţii întreprinderii.
Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare activitate şi fiecare post de lucru dintr-o întreprindere, luând în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă şi mediu de muncă. Evaluarea riscurilor serveşte la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi, în acest scop, necesită o documentare adecvată şi susţinută.
Conform prevederilor legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, toţi angajatorii trebuie să evalueze riscurile.
Conform dispozitiilor din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 obligaţiile angajatorului sunt :

- să evalueze riscurile care nu pot fi evitate;
- să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
- să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice.

Despre mine

  •  Formator de competenţe profesionale - acreditat C.N.F.P.A. (COR 2412.05),  Fundaţia Academică Alumni a Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa, - S.C.  ROGEPA S.R.L., 2009 

      Baia Mare

  • Masterand în Drept social european - Universitatea Ovidius Constanţa
  • Master în Comunicare şi Relaţii Publice - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, 2005
  • Licenţiat în Ştiinţe Juridice - Universitatea Ovidius Constanţa, 1997
  • Cursuri de comunicare, negociere şi organizare sindicală - Centrul de Resurse pentru Sindicate, Solidarity Center, Bucureşti, 2000-2001
  • Curs de radiojurnalism - Centrul pentru Jurnalism Independent, Constanţa, 1999
  • Între anii 1996 - 2001 - redactor la Uniplus Radio şi ziarul Observator de Constanţa; coordonator al Departamentul de ştiri al Radio Mix Constanţa
  • Consilier juridic al Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa din anul 1999
  • Preşedinte al Ligii Consilierilor Juridici din Judeţul Constanţa
  • Articole de specialitate în Revista Română de Dreptul Muncii, Tribuna Învăţământului şi sinvlex
  • Eseuri şi pamflete în Suplimentul de Marţi al Ziarului Observator de Constanţa
  • Poezie în: antologia Erotica -vol. 2; anatologia Carpe Diem; Revista Tomis ; marţi.ro

      Şi tot despre mine...

miercuri, 12 noiembrie 2008

Amânarea majorărilor salariale este neconstituţională

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis că ordonanţa de urgenţă care amână până la 1 aprilie 2009 creşterea cu 50 la sută a lefurilor din învăţământ este neconstituţională.
Senatul a respins ordonanţa de urgenţă privind amânarea majorărilor salarile, şi urma să fie dezbătută de Camera Deputaţilor. Având în vedere că actul a fost declarat neconstituţional, dezbaterea în Cameră nu mai este necesară.
Curtea Constituţională a aşteptat marţi prezentarea punctului de vedere al Guvenului. Executivul a trimis însă un fax în care anunţa că a abrogat această ordonanţă, emisă pe 31 octombrie, şi că a adoptat o nouă ordonanţă, ce prevede mărirea salariilor profesorilor etapizat cu până la 28%.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia ''Spiru Haret'' vor ataca însă la Curtea Constituţională, prin Avocatul Poporului, şi ordonanţa prin care vor fi majorate salariile cu până la 28%. Motivul invocat de sindicalişti este că, la elaborarea ordonanţei, nu au fost consultaţi partenerii sociali, aşa cum prevede legea.
"Decizia CCR mi se pare firească. Alte comentarii nu cred că sunt de făcut", a declarat Norica Nicolai, vicepreşedinte PNL. Liderul liberal a adăugat că nu crede că va urma o altă ordonanţă de urgenţă, subliniind că este prematur să se speculeze asupra unei eventuale decizii a CCR în cazul ordonanţei ce prevede majorări salariale de 28%.
Guvernul României a precizat că nu comentează decizia Curţii Constituţionale. Purtătorul de cuvânt al Executivului a declarat că, deocamdată, rămâne în vigoare ultima ordonanţă de urgenţă, potrivit căreia salariile personalului didactic sunt majorate gradual cu 28%. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a anunţat că şi această ordonanţă de urganţa a fost atacată la Curtea Constituţională.

Cererea pentru acordarea ajutorului pentru naşterea fiecărui copil ***

MODEL ORIENTATIV

Către
Unitatea de învăţământ................................


Domnule Director,


Subsemnata,......................................salariată în cadrul unităţii de învăţământ..........................................., în funcţia de .........................., în temeiul art. 36 (5) lit. f) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, coroborat cu art. 51 lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional, vă rog să-mi aprobaţi plata ajutorului pentru naşterea fiecărui copil, în cuantumul unui salariu mediu pe unitatea de învăţământ.
Anexez prezentei copia certificatului de naştere al copilului..................................


Data............... Semnătura...........................


Domnului Director al unităţii de învăţământ..........................................



*** Cererea va fi depusă şi înregistrată la registratura (secretariatul) unităţii de învăţământ. Precizăm că refuzul unităţii de învăţământ de a înregistra cererea este o încălcare a legii. Totuşi, un eventual refuz poate fi contracarat prin trimiterea cererii prin poştă, cu confirmare de primire.
Cererile privind valorificarea acestui drept pot fi făcute de către persoanele interesate IN TERMEN DE 3 ANI de la naşterea dreptului (copilului).


Amănunte despre ajutorul pentru naşterea fiecărui copil: aici

marți, 11 noiembrie 2008

Confuzie generală în legătură cu salariile profesorilor

Confuzie generală în legătură cu salariile profesorilor. Astăzi, nimeni nu poate spune dacă majorările sunt de 28 sau de 50 la sută şi când se vor aplica. Curtea Constituţinală va da mâine (12 noiembrie-n.n.) un verdict cu privire la constituţionalitatea amânării majorării. Şi povestea salariilor nu se opreşte aici. Până la o decizie a Curţii, noua ordonanţă a Guvernului a ajuns la Parlament. Citeşte mai departe...

luni, 10 noiembrie 2008

Salariile profesorilor vor fi majorate gradual în 2009 cu 28%, a anunţat premirul Călin Popescu Tăriceanu

"Printr-o ordonanţă de urgenţă am stabilit cum se va face creşterea salariilor profesorilor. În acest fel răspundem solicitărilor şi aşteptărilor celor care lucrează în acest domeniu. În sistemul de învăţământ preuniversitar, la primele trepte de salarizare, majorarea de 28 la sută, urmând apoi schema degresivă. Cred că în acest fel stabilim un sistem care îi va păstra şi îi va atrage pe tineri în domeniul educaţiei.", a declarat premierul.
"Majorările vor fi acordate în două trepte: una la 1 martie şi una la 1 septembrie. Pentru domeniul educaţiei nu se va modifica procentul alocat din PIB. Volumul investi'iilor va rămâne acelaşi pentru a putea merge mai departe cu modernizarea sistemului. Vreau să mai fac o precizare: nu vom merge pe un sistem diferit la celelalte categorii de salariaţi bugetari", a mai spus Călin Popescu Tăriceanu care a precizat că sistemul de majorare diferenţiată a salariilor va fi aplicat şi în alte sectoare bugetare, precum sănătatea şi justiţia.
"Această decizie o luăm în contexul constrângerilor economice interne şi internaşţionale. Nu luăm o decizie care să afectaze negativ economia, pentru că ţinem cont de cei care lucrează atât în domeniul public, cât şi în cel privat. Aceasta este cea mai potrivită soluţie pe care bugetul poate să o suporte. Decizia noastră este o invitaţie la dialog şi fac apel la sindicate să susţină decizia noastră", a mai afirmat premierul.

Textul ordonanţei de urgenţă atacate de Avocatul Poporului

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 136 din 28 octombrie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008

Potrivit Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat vor beneficia de următoarele creşteri salariale:
- 55% profesorii universitari;
- 37% personalul didactic din învăţământul universitar (conferenţiari, lectori, preparatori etc.) şi din învăţământul preuniversitar.
Cheltuielile de personal suplimentare generate de mărirea salariilor cadrelor didactice sunt de:
- 711 milioane lei pentru perioada rămasă din anul 2008, ceea ce reprezintă 0,14% din PIB;
- 4.265 milioane lei pentru întregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB.
În actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflectă şi asupra României, efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susţinut. O astfel de măsură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastică a cheltuielilor cu investiţiile.
Această din urmă variantă are consecinţe extrem de negative, dintre care menţionăm:
- presiuni, sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar şi ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din învăţământ;
- creşterea inevitabilă a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;
- deteriorarea raportului dintre salariul obţinut în sectorul privat şi cel din sectorul bugetar (în prezent câştigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat), astfel încât se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar să fie aproape duble faţă de cele din sectorul privat;
- creşterea importurilor ca urmare a schimbării structurii cererii de consum a populaţiei;
- deteriorarea raportului dintre consum şi investiţii, cu influenţe nefavorabile asupra produsului intern brut;
- creşterea suplimentară a pensiilor ca urmare a majorării salariului mediu brut care stă la baza stabilirii punctului de pensie;
- creşterea câştigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar în anul 2009 faţă de media din anul 2008 cu circa 61 %;
- creşterea câştigului salarial mediu brut din sectorul concurenţial cu circa 48%;
- creşterea câştigului salarial mediu brut lunar în anul 2009 la 2.568 lei faţă de 1.865 lei în scenariul de bază (fără aplicarea legii).
Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanţează din fonduri publice determină cheltuieli bugetare suplimentare în anul 2009 de circa 21 miliarde lei, respectiv aproape 4% din PIB, la care dacă s-ar adăuga şi influenţele ce decurg din creşterea punctului de pensie ar rezulta un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.
În această situaţie, stabilitatea economică a României nu va mai putea fi asigurată, ducând la irosirea câştigurilor macroeconomice obţinute în ultimii ani. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagflaţie, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiţii, luat în mod serios în calcul, având urmări dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung.
Aceste majorări salariale vor avea un puternic impact asupra economiei româneşti. Astfel:
- importante resurse financiare vor fi transferate de la investiţii către consum;
- masa salarială netă suplimentară faţă de scenariul de bază va fi de 44 miliarde lei;
- transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentând creşterile neprogramate de venituri medii, de la investiţii către consum are următoarele consecinţe:
-- formarea brută de capital fix scade cu aproape 18 puncte procentuale faţă de scenariul de bază (de la +13% la -5%);
-- creşterea economică se reduce cu 4 puncte procentuale (de la 6% la 2%);
-- importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce conduce la creşterea ponderii deficitului comercial şi de cont curent în PIB cu aproape 4 puncte procentuale faţă de scenariul de bază;
- punctul de pensie ar urma să crească la 1 ianuarie 2009 cu încă 37,7% faţă de proiecţia bugetară pe anul 2009, scenariul de bază, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB;
- rata inflaţiei se va deteriora cu circa 5 puncte procentuale ca urmare a creşterii salariilor şi a pensiilor, în condiţiile unei elasticităţi între preţurile de consum şi veniturile populaţiei de circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflaţiei să atingă un nivel de două cifre;
- companiile vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal; estimăm că impactul ar putea ajunge la circa 300.000 de salariaţi.
Dezechilibrarea bugetului va duce la o creştere a deficitului public. Art. 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeană reglementează o anumită disciplină bugetară, impunându-se statelor membre o obligaţie generală: aceea de a evita deficitele publice excesive.
Respectarea acestei cerinţe este supravegheată de Comisia Europeană, care verifică periodic, pe de o parte, raportul dintre deficitul bugetar şi produsul intern brut, iar pe de altă parte, raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut (PIB). Aceste raporturi nu trebuie să depăşească "valorile de referinţă" stabilite printr-un protocol (care este anexă la Tratat) privind procedura aplicabilă în caz de deficit excesiv (3% din PIB).
Rezultă că asemenea cheltuieli bugetare excesive pun în pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al României, iar pe termen lung obiectivele României de aderare la zona euro. De asemenea, România va fi pusă în faţa faptului împlinit de a nu îşi putea respecta obligaţiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană şi de a încălca Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Reamintim că îndeplinirea angajamentelor stabilite prin actul de aderare reprezintă o obligaţie prevăzută de art. 148 din Constituţia României, republicată.
Aliniindu-ne la recomandările Comisiei Europene, dar şi ale agenţiilor de rating, efectuate cu ocazia evaluărilor periodice, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate şi, implicit, a riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare prudentă a deficitului bugetar.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea acestei situaţii.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.
Art. 1
În perioada octombrie-decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ se stabileşte după cum urmează:
a)266,026 lei pentru funcţia prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008;
b)299,933 lei pentru funcţiile didactice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Art. 2
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ, stabilită prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, se va aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, în condiţiile prevăzute de legea unitară de salarizare a personalului din sectorul bugetar şi ţinând seama de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, de creşterea competitivităţii şi calităţii actului de învăţământ.
Art. 3
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învăţământ, aplicabilă în perioada ianuarie-martie 2009 inclusiv, se va stabili prin actele normative care vor reglementa creşterile salariale ce se acordă în anul 2009 personalului din sectorul bugetar.
Art. 4
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă următoarele prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008:
- liniuţa a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. a);
- liniuţa a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. c);
- referirile la "valoarea coeficientului de multiplicare 1,000" pentru perioada "octombrie-decembrie 2008" din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 şi 3.

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 739 din data de 31 octombrie 2008

vineri, 7 noiembrie 2008

Greva - cadrul legal

Extrase din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă

Secţiunea a 6-a: Greva
Art. 40
Greva constituie o încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate şi poate fi declarată pe durata desfăşurării conflictelor de interese, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 41
(1)Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţă conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte.
(2)Înainte de declanşarea grevei medierea şi arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.
Art. 42
(1)Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.
(2)Pentru salariaţii unităţilor în care nu sunt organzate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin unei pătrimi din numărul salariaţilor unităţii sau, după caz, ai subunităţii, compartimentului sau grupului de salariaţi în care s-a declanşat conflictul de interese.
Art. 43
Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise şi de solidaritate.
Art. 44
Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, dacă se face cu încetarea lucrului, şi trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puţin 5 zile greva propriu-zisă.
Art. 45
(1)Greva de solidaritate poate fi declarată în vederea susţinerii revendicărilor formulate de salariaţii din alte unităţi.
(2)Hotărârea de a declara grevă de solidaritate poate fi luată, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliat sindicatul organizator. În cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplică.
(3)Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi şi trebuie anunţată în scris conducerii unităţii cu cel puţin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.
Art. 46
(1)Grevele sunt organizate de sindicatele reprezentative sau, după caz, de reprezentanţii salariaţilor, care vor stabili şi durata acesteia, cu respectarea prevederilor art. 43-45.
(2)Sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor îi reprezintă pe grevişti, pe toată durata grevei, în relaţiile cu unitatea, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazurile în care se solicită suspendarea sau încetarea grevei.
Art. 47
Pe durata în care revendicările formulate de salariaţi sunt supuse medierii ori arbitrajului aceştia nu pot declara grevă.
Art. 48
În situaţia în care, după declararea grevei, jumătate din numărul salariaţilor care au hotărât declararea grevei renunţă la grevă, aceasta încetează.
Art. 49
(1)Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social ale salariaţilor.
(2)Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
Art. 50
(1)Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe la grevă sau să refuze să participe.
(2)Pe durata unei greve declanşate într-o unitate pot înceta activitatea şi salariaţii unor subunităţi sau compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea conflictului de interese.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) revendicările sunt cele formulate la declanşarea conflictului de interese.
Art. 51
(1)Dacă este posibil, salariaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea.
(2)Salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către cei care nu participă la grevă.
Art. 52
Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor.
Art. 53
Pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia. Conducerea unităţii nu poate încadra salariaţi care să îl înlocuiască pe cei aflaţi în grevă.
Art. 54
(1)Participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor şi nu poate avea consecinţe negative asupra greviştilor sau asupra organizatorilor.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică, dacă greva este suspendată sau declarată ilegală, potrivit art. 56 sau, după caz, art. 60.
(3)Pe durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepţia drepturilor salariale.
Art. 55
Conducerile unităţilor pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuării grevei, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor.
Art. 56
(1)Cererea de suspendare se adresează curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea şi se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrare.
(2)Hotărârile pronunţate sunt irevocabile.
Art. 57
(1)În timpul grevei organizatorii acesteia continuă negocierile cu conducerea unităţii, în vederea satisfacerii revendicărilor care formează obiectul conflictului de interese.
(2)În cazul în care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, conflictul de interese este soluţionat şi greva încetează.
(3)Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (1) atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unităţii.
Art. 58
Dacă unitatea apreciază că greva a fost declarată ori continuă cu nerespectarea legii se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul unitatea, cu o cerere prin care se solicită instanţei încetarea grevei.
Art. 59
Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea părţilor.
Art. 60
(1)Tribunalul examinează cererea prin care se solicită încetarea grevei şi pronunţă, de urgenţă, o hotărâre prin care, după caz:
a)respinge cererea unităţii;
b)admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.
(2)Hotărârile pronunţate de tribunal sunt definitive.
Art. 61
(1)Tribunalul şi Curtea de apel soluţionează cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluţionarea conflictelor de muncă.
(2)În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanţele, la cererea celor interesaţi, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.
Art. 62
(1)În situaţia în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile, fără ca părţile implicate să fi ajuns la o înţelegere, şi dacă continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unităţii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj.
(2)Cererea de arbitrare se adresează organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese.
(3)Procedura de arbitrare a conflictului de interese este cea prevăzută la art. 32-39.
Art. 63
Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia.
Art. 64
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia.
Art. 65
Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţii internaţionale ratificate de statul român.
Art. 66
(1)În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală, cu satisfacerea necesităţilor minime de viaţă ale comunităţilor locale.
(2)Salariaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu pot declara grevă cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi care să asigure funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă.



Declanşarea conflictelor de interese
Art. 12
Conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii:
a)unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;
b)unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;
c)unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;
d)unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.
e) în caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca

Art. 13
(1)Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.
(2)Fac excepţie de la regula prevăzută la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).
Art. 14
(1)În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, în cazul în care în unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre această situaţie.
(2)Sesizarea se va face în scris, cu precizarea revendicărilor salariaţilor, inclusiv a motivării acestora, precum şi a propunerilor de soluţionare. Conducerea unităţii este obligată să primească şi să înregistreze sesizarea astfel formulată.
(3)Cerinţa prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită şi dacă revendicările salariaţilor, motivarea acestora şi propunerile de soluţionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de către reprezentanţii aleşi ai salariaţilor cu ocazia primirii la conducerea unităţii şi dacă discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
Art. 15
Conducerea unităţii are obligaţia de a răspunde în scris sindicatelor sau, în lipsa acestora, reprezentanţilor salariaţilor, în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
Art. 16
În situaţia în care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se consideră declanşat.
Secţiunea a 3-a: Concilierea conflictelor de interese
Art. 17
În cazul în care conflictul de interese a fost declanşat în condiţiile prevăzute la art. 16 sindicatul reprezentativ sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor sesizează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organele sale teritoriale - direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, în vederea concilierii.
Art. 18
(1)Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formulează în scris şi va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele menţiuni:
a)unitatea la care s-a declanşat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului;
b)obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia;
c)dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 14-16;
d)indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariaţii.
(2)Sesizarea se depune în două exemplare la direcţia generală de muncă şi protecţie socială în a cărei rază teritorială îşi are sediul unitatea şi trebuie să fie datată şi semnată de conducerea sindicatului reprezentativ sau, după caz, de reprezentanţii salariaţilor.
Art. 19
În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligaţia să ia următoarele măsuri:
a)comunicarea sesizării unităţii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
b)convocarea părţilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării.
Art. 20
(1)Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere sindicatele reprezentative sau, după caz, salariaţii aleg o delegaţie formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită în scris să participe la concilierea organizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Din delegaţia sindicatului pot face parte şi reprezentanţi ai federaţiei sau ai confederaţiei la care sindicatul este afiliat.
(2)Poate fi aleasă ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, după caz, al salariaţilor orice persoană care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)a împlinit vârsta de 21 de ani;
b)este salariat al unităţii sau reprezintă federaţia ori confederaţia sindicală la care sindicatul ce organizează conflictul de interese este afiliat;
c)nu a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 87.
Art. 21
Pentru susţinerea punctului de vedere al unităţii conducătorul acesteia, dacă nu participă personal, va desemna printr-o împuternicire scrisă o delegaţie compusă din 2-5 persoane care să participe la conciliere.
Art. 22
(1)La data fixată pentru conciliere delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale verifică împuternicirile delegaţilor părţilor şi stăruie ca aceştia să acţioneze pentru a se realiza concilierea.
(2)Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
(3)Procesul-verbal se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru delegaţii sindicatului reprezentativ sau, după caz, ai salariaţilor, pentru conducerea unităţii şi pentru delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Art. 23
În cazul în care, în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, părţile vor definitiva contractul colectiv de muncă, conflictul de interese fiind astfel încheiat.
Art. 24
În situaţiile în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului de interese este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părţi referitoare la acestea din urmă.
Art. 25
Rezultatele concilierii menţionate la art. 23 şi 24 vor fi aduse la cunoştinţă salariaţilor de către cei care au făcut sesizarea pentru efectuarea concilierii.
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 582 din data de 29 noiembrie 1999

joi, 6 noiembrie 2008

Regimul refuzului de viză de control financiar preventiv

Prin acest extras din Ordonanţa nr. 119/1999 răspund unor centre de execuţie bugetară din învăţământul preuniversitar, care practică prostul obicei de a refuza anumite operaţiuni legale, fără a prezenta o motivaţie în scris.
Sper să le folosească atât acestora, cât şi unităţilor de învăţământ arondate.

Art. 20 - Refuzul de viză
(1)Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.
(2)Refuzul de viză trebuie să fie în toate cazurile motivat în scris.
(3)Persoanele în drept să exercite viza de control financiar preventiv au obligaţia de a ţine evidenţa proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.
Art. 21 - Autorizarea efectuării unor operaţiuni pentru care se refuză viza de control financiar preventiv
(1)O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua de către ordonatorul de credite pe propria răspundere, numai dacă prin aceasta nu se depăşeşte creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite poate decide efectuarea operaţiunii numai în baza unui act de decizie internă, emis în formă scrisă, prin care dispune, pe propria răspundere, efectuarea operaţiunii. O copie a actului de decizie internă se transmite compartimentului de audit public intern al entităţii publice precum şi controlorului delegat, după caz.
(2)În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar preventiv propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice, numai în această situaţie persoana respectivă fiind exonerată de răspundere.
(3)Pentru operaţiunile care se supun şi controlului financiar preventiv delegat al Ministerului Finanţelor Publice, refuzul vizei de control financiar preventiv propriu face ca proiectul de operaţiune să nu poată fi supus controlului preventiv delegat. În aceste condiţii ordonatorul de credite va solicita controlorului delegat formularea unui aviz consultativ. Ordonatorul de credite va analiza punctul de vedere al controlorului delegat, exprimat în avizul consultativ, şi va decide în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(4)În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar preventiv delegat, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere, controlorul delegat are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor Publice.
(5)Documentele privind proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decât cu asumarea răspunderii ordonatorului de credite.
(6)Operaţiunile efectuate pe propria răspundere a ordonatorului de credite se înregistrează şi într-un cont în afara bilanţului.

Extras din Ordonanţa nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv- republicare, cu modificările şi completările ulterioare

miercuri, 5 noiembrie 2008

Reprezentanţii Executivului au discutat cu cei ai patronatelor şi cu liderii de sindicat, legea unică de salarizare în sistemul bugetar

Reprezentanţii Executivului au discutat cu cei ai patronatelor şi cu liderii de sindicat, legea unică de salarizare în sistemul bugetar care ar trebui să rezolve problema salariilor în România.
Legea unică a salarizării va cuprinde tot personalul care este plătit din fonduri publice, a declarat unul unul dintre liderii de sindicat la finalul întălnirii cu autorităţile. Sindicatele şi Guvernul speră ca în şase luni legea să devină funcţională. Citeşte mai departe...


Pensionarea personalului didactic

Precizare


Odată cu abrogarea Legii nr. 128/1997 - Statutul personalului didactic, dispoziţiile legale cu privire la pensionarea personalului didactic se regăsesc în noua lege a educaţiei naţionale (art. 284), precum şi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.



 

marți, 4 noiembrie 2008

Premiul lunar acordat din fondul constituit prin aplicarea unei cote de pâna la 2% asupra fondului de salarii - procedură

Cadrul legal referitor la acordarea premiului lunar din fondul constituit prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salarii:

A) Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare
Art. 13 -Unitatile bugetare pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de pina la 2% asupra fondului de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. Din acest fond consiliul de administratie sau alte organe similare de conducere ale unitatilor pot acorda premii in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate din acest fond pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar.


B) Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ
Art. 37 - Părţile contractante convin ca personalul din învăţământ să beneficieze de următoarele premii:
.......................................................................
b) un premiu lunar din suma de 2% din fondul de salarii; acest fond de premiere se utilizează lunar, sumele nefolosite putând fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an calendaristic şi în acelaşi scop;


C) Legea nr. 84/1995
Art. 145(1) - Unitatea de învăţământ preuniversitar este condusă de consiliul de administraţie.

D) Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Art.31 - Atribuţiile consiliului de administraţie sunt:
...........................................................................
h) stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;


Comentarii:

1. Acordarea premiului lunar se face pe baza unor criterii stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu consultarea salariaţilor. În cadrul acestei consultări, consiliul profesoral trebuie să aibă un rol determinant, dar nu trebuie ignorate nici celelalte categorii de salariaţi - personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic.
Aceste criterii, odată stabilite, se aduc la cunoştinţa tuturor salariaţilor (cel mai simplu, prin afişare).
Criteriile trebuie să aibă la bază principiul rezultatelor in activitate, apreciate ca valoroase pentru unitatea de învăţământ. Itemi precum munca prestată în plus peste orele de program nu ar trebui să aibă relevanţă în aceste situaţii, întrucât legea reglementează foarte clar modul în care munca suplimentară este compensată (zile libere plătite sau spor la salariul de bază).
2. Numai consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ este cel care hotărăşte cine primeşte premiul şi în ce cuantum. Aşadar, nu directorul unităţii de învăţământ împarte premiile lunare. O asemenea practică este nelegală.
3. Directorul unităţii de învăţământ nu primeşte, din oficiu, acest premiu. Aceasta este o practică imorală, abuzivă şi ilegală, întâlnită în foarte multe unităţi de învăţământ - impusă de către directori, cu complicitatea consiliilor de administraţie şi a inspectoratelor şcolare; în cazul directorilor nu are relevanţă muncă prestată peste programul de lucru, întrucât, pentru această, precum şi pentru răspunderile şi responsabilităţile funcţiei, se acordă deja indemnizaţia de conducere.
4. Salariaţii, indiferent de categoria din care fac parte, personal didactic sau nedidactic, au acces egal la această premiere. Stabilirea unor cuantumuri diferite ale premiului lunar, având la bază doar apartenenţa la o categoria sau alta de personal este imorală, discriminatorie şi abuzivă.
5. Premiul nu se acordă automat, obligatoriu în fiecare lună - este posibil ca, în anumite perioade, niciun salariat să nu îndeplinească criteriile de acordare. În această situaţie, sumele nefolosite pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an calendaristic/bugetar şi în acelaşi scop.
6. Acordarea premierii prin rotaţie, fără a se ţine cont de performanţele concrete, reale ale fiecărui salariat, este de asemenea o practică nelegală, des întâlnită.
7. Stabilirea unor cuantumuri foarte mari pentru premiile acordate directorilor sau membrilor consiliilor de administraţie, vădit disproporţionate faţă de cuantumul sumelor acordate pentru ceilalţi salariaţii, uneori derizorii prin comparaţie, reprezintă încă o încălcare a legii. Încă o cutumă care trebuie eradicată.


Notă: având în vedere practica multor directori de a numi unii membri ai consiliului de administraţie, atragem atenţia tuturor celor interesaţi că, potrivit legii, reprezentanţii cadrelor didactice în consiliul de administraţie trebuie aleşi de către consiliul profesoral (de preferat prin vot secret).

luni, 3 noiembrie 2008

Concediile fără plată

Legea nr. 128/1997 - Statutul personalului didactic

(1) Personalul didactic titular, care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa conducerii instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a inspectoratului şcolar, dacă se face dovada activităţii respective.
(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar sau universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă.
(3) Personalul didactic, care se află în situaţia prevăzută la alin. (1), beneficiază de prevederile art. 101 alin. (6). Personalul didactic aflat în condiţiile alin. (2) nu beneficiază de prevederile art. 101 alin. (6), cu excepţia celui care a desfăşurat activităţi de învăţământ sau în interesul învăţământului.
Potrivit art. 101 alin. (6), perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condiţiile prezentului articol, se consideră vechime la catedră (n.n.).

În plus, potrivit Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ:

Art.31
(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii (deci, nu doar personalul didactic - n.n.) au dreptul la 30 de zile lucrătoare concediu fără plată, acordate de conducătorul unitătii/instituţiei de învăţământ.
(2) Personalul didactic de predare şi instruire practică poate beneficia de concedii fără plată, pentru rezolvarea unor situaţii personale, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, altele decât cele prevăzute de art. 102(2) din Legea nr.128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu aprobarea inspectorului şcolar general.
(3) Salariaţii care urmează, completează, îşi finalizează studiile, precum şi cei care se prezintă la concursul pentru ocuparea unui post sau funcţie în învăţământ au dreptul la concedii fără plată pentru pregătirea examenelor sau a concursului, a căror durată însumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare pe an calendaristic; aceste concedii reprezintă vechime în muncă/învăţământ.
(4) Salariaţii beneficiază şi de alte concedii fără plată, pe durate determinate, stabilite prin acordul părţilor.