De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


joi, 28 ianuarie 2010

No Băsescu Day

Ca susţinător al mişcării NO BĂSESCU DAY, reiau un articol publicat la 7 decembrie 2009. 

L-am întrebat pe unul dintre cei care au declarat că au votat cu Băsescu de ce a facut-o. "Pentru că e marinar, ca mine" - acesta a fost răspunsul. Cred că îmi explic în mare măsura succesul lui Băsescu. E clar că mulţi, foarte mulţi români, prea mulţi se identifică, iată, cu Băsescu. El e ca ei sau ei sunt ca el, nu mai contează. Într-un fel, suntem ceea ce votăm. Pentru că, oare, ce altceva este un preşedinte decât reprezentarea, proiecţia poporului său? Portretul robot al poporului român este astăzi Traian Băsescu. Să nu ne pară rău. Ăştia suntem. Atât putem. Acesta este chipul pe care oglinda istoriei îl reflectă pentru noi. Dacă nu ne este ruşine cu ceea ce vedem, înseamnă că ne place. Păcat! Măcar de-am avea grijă să nu spargem oglinda...

O.U.G. 1/2010 încearcă să explice Legea salarizării unitare. Cine ne explică ordonanţa?




miercuri, 27 ianuarie 2010

Ordonanţa intră în Comisia de Dialog Social

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar va fi dezbătută joi, 28 ianuarie, în cadrul sedinţei Comisiei de Dialog Social, la sediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

sursa: http://www.mmuncii.ro/ro/

F.S.L.I. se opune eliminării sporului pentru doctorat în învăţământul preuniversitar

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ respinge proiectul de ordonanţă care prevede anularea sporului de doctorat în învăţământul preuniversitar şi universitar.

În proiectul de „Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora precum şi alte măsuri în domeniul bugetar”, Guvernul României intentionează sa abroge de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, art.50 alin. (10) şi art.90 alin. (5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, care are titlul stiinţific de doctor, nu mai este remunerat cu 15% în plus la salariul de bază.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ susţine că acest spor trebuie să se păstreze în continuare pentru a avea personal bine pregatit pentru un învăţământ de calitate.

sursa: www.fsli.ro

marți, 26 ianuarie 2010

Ordonanţă de urgenţă pentru punerea în aplicare a legii salarizării unitare

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care include unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, ca urmare a aplicării Legii unice de salarizare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean.

Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mihail Şeitan, a precizat că reîncadrarea personalului din sectorul bugetar, potrivit articolul 30 din Legea salarizării unice în sistemul bugetar, se va face corespunzător tranşelor de vechime în muncă şi pe funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale pe care le-au avut la finalul lunii decembrie 2009. „Câştigurile salariale care se înregistrau la sfârşitul anului 2009 se păstrează anul acesta, urmând ca personalul bugetar să fie încadrat pe trepte şi gradaţii pe structura nouă a legii 330/2009”, a afirmat ministrul Muncii.

Prin actul normativ adoptat de Guvern s-au introdus modalităţile concrete de acordare a sporului de vechime, a indemnizaţiei de conducere, precum şi celelalte sporuri în cuantumul avut în luna decembrie 2009, a mai precizat ministrul Mihail Şeitan. În ceea ce priveşte salariile de merit acordate anul trecut, aceste drepturi vor continua să fie plătite şi în 2010, astfel încât să fie aplicate pentru perioada de un an pentru care au fost acordate. “De exemplu, dacă au fost acordate în aprilie anul trecut, ele merg până în aprilie anul acesta. De anul acesta nu se mai acordă salarii de merit, urmând să vedem în anul 2011, pe noua grilă a legii, cum va funcţiona”, a explicat ministrul Muncii.

În ceea ce priveşte majorarea salarială pentru 2010, ministrul Muncii a precizat că se va aplica pentru salariile, soldele sau indemnizaţiile lunare care au un nivel mai mic de 705 lei/lună.

Totodată, ministrul Muncii, Mihail Şeitan, a arătat că actul normativ adoptat de Guvern recunoaşte caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă legal încheiate anul trecut şi care expiră pe parcursul acestui an. „Toate aceste contracte colective îşi fac efectele din punct de vedere al salarizării, sporurilor, până la momentul în care încetează de drept”, a afirmat ministrul Muncii, arătând că în această situaţie se regăsesc aproximativ 30 de entităţi publice.

Potrivit actului normativ, salarizarea personalului autorităţilor şi instituţiilor publice care şi-au schimbat regimul de finanţare conform Legii 329/2009, se realizează potrivit prevederilor contractelor colective de muncă legal încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobate. Pentru încadrarea în cheltuielile de personal aprobate, până la împlinirea termenelor contractelor colective de muncă, conducătorul autorităţilor şi instituţiilor va proceda după caz la renegocierea drepturilor salariale sau la reorganizarea ori restructurarea activităţii prin reducerea numărului de posturi, în condiţiile legii.

După împlinirea termenului pentru care au fost încheiate contractele colective de muncă, personalul păstrat va fi reîncadrat pe noile funcţii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor specifice postului, prin asimilare cu funcţiile din instituţia care îl preia în structură, subordine sau în finanţare, după caz.

În situaţia în care se renegociază sau se încheie noi contracte colective de muncă, în cazul instituţiilor din sistemul bugetar care au venituri proprii, precum şi în cazul contractelor individuale de muncă, nu vor putea fi stabilite salarii sau alte drepturi de natură salarială care exced prevederilor Legii salarizării unice în sistemul bugetar, a mai precizat ministrul Muncii, Mihail Şeitan.

sursa: Guvernul României

joi, 21 ianuarie 2010

Decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea Legii educaţiei naţionale a fost publicată în Monitorul Oficial

Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale

- extras -

În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 23 septembrie 2009, un grup de 27 de senatori şi 62 de deputaţi a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor prevederi din Legea educaţiei naţionale, adoptată la data de 18 septembrie 2009, în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 15 septembrie 2009.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. J5284 din 23 septembrie 2009 şi constituie obiectul Dosarului nr. 7.272A/2009.

La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile celor 27 de senatori şi 62 de deputaţi.  

În motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin următoarele:

 CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi celor ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate.

Obiectul de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii educaţiei naţionale, adoptată la data de 18 septembrie 2009, în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 15 septembrie 2009.

De asemenea, autorii sesizării au mai contestat şi dispoziţiile art. 251, art. 54 alin. (11), art. 23 alin. (1) raportat la art. 331 alin. (2) şi art. 298 alin. (1) din aceeaşi lege (...)

Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată următoarele:

I. Potrivit art. 142 alin. (1) din Constituţia României, "Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei". Supremaţia Legii fundamentale este o realitate juridică ce implică consecinţe şi garanţii. Între consecinţe se enumera deosebirile dintre Constituţie şi legi şi, nu în ultimul rând, compatibilitatea întregului drept cu Constituţia, iar între garanţii se regăseşte controlul constituţionalităţii legilor, lată că supremaţia Constituţiei, nefiind o simplă teorie juridică, are implicaţii practice în care Curtea "spune dreptul" cu privire la legitimitatea constituţională a legii, la valabilitatea ei ca act subordonat Constituţiei, în funcţie de modul în care legiuitorul, ordinar ori delegat, a respectat supralegalitatea constituţională pe care, în fond, s-a întemeiat. De aceea, justiţia constituţională este prin excelenţă de ordin public, constituind o problemă de interes general ce nu poate fi minimalizată ori anihilată de un formalism ce capătă conotaţii nesemnificative în cadrul anumitor realităţi sociale.

De asemenea, dacă în cadrul justiţiei de drept comun judecătorul care, în conformitate cu art. 124 alin. (1) din Constituţie, supunându-se numai legii, are, potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia/dreptul de a asigura supremaţia acesteia indiferent că este neclară ori incompletă, de a o interpreta şi de a o aplica, în caz contrar fiind pasibil de denegare de dreptate, şi judecătorul constituţional se supune aceloraşi rigori logice de gândire în aplicarea exigenţelor Legii fundamentale, în absenţa cărora conceptul de justiţie constituţională devine desuet.

Aşa fiind, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, Curtea nu numai că poate, dar este singura autoritate care are dreptul şi obligaţia de a interpreta un text constituţional ori de câte ori se impune şi de a evidenţia aspecte în contradicţie cu Legea fundamentală.

Aşa fiind, Curtea arată că autorii sesizării critică Legea educaţiei naţionale din perspectiva înfrângerii temeiului constituţional ce a legitimat Guvernul să adopte o astfel de procedură. Astfel, fără a contesta posibilitatea uzării de o asemenea modalitate de legiferare, se arată că, de vreme ce Guvernul dispunea de o majoritate sigură în Parlament, s-a folosit abuziv de angajarea răspunderii, care, de ce nu, poate pune în pericol întreaga procedură legislativă prevăzută de Constituţie. Aceasta, deoarece, pe de o parte, în aceeaşi zi au fost adoptate potrivit procedurii speciale 3 proiecte de lege şi, pe de altă parte, realitatea istorică demonstrează abuzul executivului de această procedură (a cincea oară în nici nouă luni calendaristice).

Curtea constată că această critică este întemeiată, însă nu din perspectiva avansată de autorii sesizării, deoarece expresia "unui proiect de lege" trebuie înţeleasă în sens larg, angajarea răspunderii putându-se face şi cu privire la două sau mai multe proiecte de lege sau la un pachet de asemenea proiecte, care pot fi simple ori complexe, singura cerinţă impusă de textul constituţional fiind cea referitoare la specia ori clasa actelor asupra cărora Guvernul îşi poate angaja răspunderea, adică un program, o declaraţie de politică generală ori un proiect de lege.

În plus, dintr-o interpretare sistematică a art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală rezultă fără echivoc că legiferarea pe calea angajării răspunderii Guvernului se poate face teoretic de mai multe ori, pentru că nici numărul moţiunilor de cenzură provocate ca efect al utilizării procedurii speciale de legiferare nu este limitat la unu în cadrul aceleiaşi sesiuni.

Aşa fiind, dincolo de aceste argumente, Curtea constată că Legea educaţiei naţionale contravine art. 114 din Constituţie pentru următoarele raţiuni:

Adoptarea de către Parlament a unui proiect de lege se poate face în procedură legislativă obişnuită ori cu procedură de urgenţă sau prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 67, 76 şi 114 din Constituţie. Prin urmare, Legea fundamentală a instituit 3 modalităţi de legiferare: una firească, uzuală şi care, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, aparţine Parlamentului ca organ "reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării" şi două excepţionale care aparţin Guvernului ca autoritate legislativă delegată în condiţiile art. 115 ori 114 din Constituţie.

Aceste din urmă două posibilităţi de legiferare nu pot fi însă neîngrădite. În caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Dacă, referitor la procedura de adoptare de către executiv a ordonanţelor simple ori de urgenţă, Constituţia şi jurisprudenţa Curţii au asanat eventualele neajunsuri, în ceea ce priveşte legiferarea pe calea asumării răspunderii Guvernului, se impun, în virtutea art. 142 din Constituţie, precizări menite să cristalizeze o viziune unitară asupra acesteia.

Angajarea răspunderii Guvernului potrivit art. 114 din Constituţie reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare - aşa cum este în speţa de faţă -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Aşa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obişnuită, este practic adoptată tacit în absenţa dezbaterilor, Guvernul ţinând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă în extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă. În speţă însă nu se pune aceeaşi problemă, întrucât atunci când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat, ci pentru anul preuniversitar şi universitar 2010-2011. În plus, Curtea constată că dezbaterea în procedura obişnuită în Parlament nu numai că ar fi fost beneficiara unor amendamente, dar ar fi permis implicarea societăţii civile în problema educaţiei naţionale.

De altfel, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege.

Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale.

Ţinând seamă de cadrul enunţat mai sus, Curtea constată că Legea educaţiei naţionale, spre deosebire de celelalte două legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea în aceeaşi zi, urmează să intre în vigoare, potrivit art. 78 din Constituţie, în condiţiile în care nimic nu reclama iminenţa unei asemenea necesităţi, iar toate măsurile de reorganizare a învăţământului, preuniversitar şi universitar, devin efective cu începerea noului şcolar. Aşa fiind, dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ei trebuind să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate sau de caracterul vital al legii pentru programul său de guvernare. A ignora astfel de limitări echivalează cu subminarea unui raport echilibrat între puterile statului, negând până la anihilare roiul de legiferare ca funcţie principală a Parlamentului, prin minimalizarea conceptului de reprezentativitate, întrucât numai senatorii şi deputaţii ca deţinători de funcţii publice alese reprezintă poporul, fiind deci, potrivit art. 69 alin. (1) din Constituţie, în serviciul acestuia.

De asemenea, potrivit art. 73 alin. (3) lit. n) din Legea fundamentală, organizarea generală a învăţământului se reglementează prin lege organică.

Aşa fiind, Curtea consideră că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege, atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art. 75 din Constituţie, şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege nu-şi găsesc o motivare în sensul celor arătate.

Curtea mai constată că, potrivit Programului de guvernare 2009-2012, la cap. V figurează Educaţia ca o componentă esenţială a dezvoltării durabile pentru orice societate. A "asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură", în acord cu noile realităţi sociale, reclamă o reflectare unitară, completă, sistematică şi coerentă a domeniului, cu participarea tuturor segmentelor sociale implicate în acest proces, care nu poate înlătura criteriile circumscrise scopului enunţat mai sus.

Prin urmare, nici simpla prezenţă a domeniului referitor la educaţia naţională în cadrul obiectivelor de guvernare nu justifică înlăturarea acestor criterii, cu atât mai mult cu cât Guvernul, ca deţinător al dreptului de iniţiativă legislativă în acord cu dispoziţiile art. 74 din Constituţie, putea uza de această procedură compatibilă cu necesitatea mediată de atingerea obiectivelor, care, de altfel, au fost asumate de Parlament cu prilejul acordării votului de încredere în acord cu prevederile art. 103 din Legea fundamentală.

În concluzie, pentru a nu fi catalogată drept o procedură de nesocotire a raţiunilor ce au stat la baza edictării dispoziţiilor art. 114 din Constituţie, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.

II. Cât priveşte celelalte dispoziţii legale criticate, Curtea constată că examinarea acestora a devenit inutilă prin aceea că, fiind ţinută de viciul de neconstituţionalitate extrinsec argumentat mai sus, nu mai poate intra pe fondul excepţiei.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A. a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi;

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea educaţiei naţionale este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 18 noiembrie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecători.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 40 din data de 19 ianuarie 2010

 

miercuri, 20 ianuarie 2010

Politicile şcolare în România. Opinie

Un articol  de Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

Dădeam acum două zile un comunicat de presă în care salutam că România prin noutăţile legislative de la finele lui 2009 se aliniază Europei încurajând funcţionarea la ciclul primar şi preşcolar a cadrelor didactice cu studii superioare.
Este vorba de noile dispoziţii ale legilor 387 şi 330 din 2009 care modifică legea învăţământului şi statutul personalului didactic şi introduc funcţiile de ,,profesori pentru învăţământul primar/preşcolar” şi ,,profesori în învăţământul primar/preşcolar” unde există temei suficient pentru încadrarea ca profesori a tuturor învăţătorilor şi educatoarelor care au absolvit după liceul pedagogic şi studii superioare (indiferent de specializare). Această reparaţie pentru învăţătorii şi educatoarele care în timp- până la apariţia noii specializări- şi-au completat studiile este prevăzută şi de Legea Educaţiei Naţionale (acolo este numită ,,profesor-învăţător”) graţie voinţei Doamnei Ministru Andronescu şi a Premierului Boc de a îndrepta discriminările de până atunci. Stenograma şedinţei Senatului din 03.11.2009 când s-a discutat despre OUG 40 arată că Doamna Secretar de Stat Badea spunea că ,,scopul acestei ordonanţe este acela de a face compatibil sistemul de educaţie din România în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a posturilor didactice din învăţământul preuniversitar cu sistemul european de educaţie,, şi că ,,proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înfiinţarea unor noi organisme”.
Salutam şi faptul că salarizarea ,,profesorilor pentru învăţământ primar/preşcolar” şi a celor care sunt ,,profesori” în învăţământul primar/preşcolar (cei numiţi ,,profesor-învăţător,, de Legea Educaţiei Naţionale) se va face potrivit art 38 al legii 330 la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de lungă durată (S).
Aminteam că, mai mult, Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii” (la punctul 4. 5) şi pachetul de legi al Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie (art. 49) prevăd recunoaşterea ca profesori pentru învăţământ primar şi preşcolar a tuturor educatoarelor şi învăţătorilor, deci şi a celor fără studii superioare prin recunoaşterea învăţării informale şi nonformale (experienţă, grade didactice, cursuri de perfecţionare etc) cerută de UE cu insistenţă. Noua legislaţie nu rezolvă problema chiar atât de radical precum prevedea Strategia.. dar s-a rezolvat deocamdată prin noua legislaţie măcar încadrarea corectă ca profesori în ciclul primar şi preşcolar a celor care au deja dovada formală a studiilor superioare şi liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic.
ZVONURI CARE NE PUN PE GÂNDURI
Fără a fi confirmate, circulă zvonuri că unii neprieteni ai cadrelor didactice din învăţământul primar şi preşcolar ar căuta să nu plătească la nivel de profesor S pe cei încadraţi în noile funcţii punându-le condiţii suplimentare discriminatorii şi că s-ar interpreta nelegal şi restrictiv prin neîncadrarea ca profesori în învăţământul primar şi preşcolar a tuturor absolvenţilor de studii superioare cu liceu pedagogic la bază. Necorelând prevederi din acelaşi text legal, necorelând prevederile legii noi cu alte acte legale în vigoare şi necâutând să aplice voinţa legiuitorului în cazul unor prevederi contradictorii ale textului legal, s-ar ajunge la discriminări în salarizare demne de teatrul absurdului încât ar fi mai slab salarizat cineva care are chiar de 3 ori mai mulţi ani de studii decât altul care predă la acelaşi nivel şcolar. >> continuare >>
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

preluare: invatatoriconstanteni.ning.com/

luni, 18 ianuarie 2010

Ordinele privind monitorizarea si controlul aplicarii Legii nr. 330/2009 -salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Ordinul nr. 32/2010 - M.M.F.P.S; Ordinul nr. 42 din 8 ianuarie 2010 - Minsiterul Finanţelor Publice pentru monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale




Avand in vedere:
prevederile art. 10 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice;
Hotararea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul muncii, familiei si protectiei sociale si ministrul finantelor publice emit urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba organizarea unui sistem de monitorizare si control al aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale, prin agentiile teritoriale pentru prestatii sociale si directiile generale ale finantelor publice teritoriale, din subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si, respectiv, Ministerului Finantelor Publice.

Art. 2
(1) Pana la data de 31 ianuarie 2010 agentiile teritoriale pentru prestatii sociale, cu sprijinul directiilor generale ale finantelor publice teritoriale, vor proceda la instruirea ordonatorilor principali de credite ai autoritatilor publice locale (primarii si consilii judetene), precum si a persoanelor din cadrul acestora cu responsabilitati in reincadrarea personalului propriu, in legatura cu modul de stabilire a salariilor in primul an de aplicare a Legii nr. 330/2009, pe baza precizarilor metodologice aprobate de Guvern la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Finantelor Publice.
(2) Pentru ordonatorii secundari si tertiari de credite, al caror personal urmeaza sa fie reincadrat, instruirea asupra modului de aplicare a cadrului legal se va face de catre ordonatorii principali de credite.

Art. 3
(1) Controlul aplicarii Legii nr. 330/2009 de catre autoritatile publice locale revine in sarcina agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale, in privinta actelor de decizie interna ale ordonatorilor de credite ai institutiilor si autoritatilor publice locale, prin care se stabileste salarizarea personalului propriu.
(2) In vederea aplicarii prevederilor alin. (1), ordonatorii de credite ai institutiilor si autoritatilor publice locale au obligatia sa transmita unitatilor de trezorerie teritoriale unde au contul deschis, pana la data de 3 februarie 2010, situatia privind modul de reincadrare a personalului, conform statului de personal pe luna ianuarie 2010 al carui modelul este prevazut in anexa nr. 1 la prezentul ordin. Unitatile de trezorerie teritoriale transmit situatiile grupate pe ordonatori principali de credite ai bugetelor locale la activitatile de trezorerie si contabilitate publica judetene. Activitatile de trezorerie si contabilitate publica judetene transmit situatiile grupate pe ordonatori principali de credite ai bugetelor locale agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale.
(3) Controlul prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru prestatii sociale in perioada 1 februarie—31 martie 2010.
(4) Dupa verificarea situatiilor privind modul de reincadrare a personalului, agentiile teritoriale pentru prestatii sociale comunica ordonatorilor de credite rezultatul verificarii. Adresa de comunicare va fi transmisa prin unitatile de trezorerie teritoriale.
(5) Ordonatorii de credite au obligatia ca in termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii sa corecteze eventualele reincadrari eronate si sa retransmita situatia prevazuta la alin. (2). In caz contrar, agentiile teritoriale pentru prestatii sociale vor sesiza Curtea de Conturi asupra neregulilor constatate.
Art. 4
Controlul aplicarii Legii nr. 330/2009 de catre autoritatile publice locale revine in sarcina directiilor finantelor publice teritoriale, in privinta concordantei dintre totalul de plata inscris in situatia recapitulativa prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul ordin si documentele de plata privind drepturile de personal. In cazul in care, pentru plata drepturilor aferente lunii martie a.c., ordonatorii de credite ai bugetelor locale nu detin documentul eliberat de catre agentiile teritoriale pentru prestatii sociale, care atesta verificarea modului de reincadrare a personalului, unitatile Trezoreriei Statului vor sesiza Curtea de Conturi asupra neregulilor constatate.

Art. 5
Controlul exercitat de agentiile teritoriale pentru prestatii sociale si directiile generale ale finantelor publice teritoriale nu exonereaza de raspundere ordonatorii de credite, in eventualitatea unor iregularitati, constatate ulterior, in legatura cu modul de reincadrare a personalului.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 31 din 15 ianuarie 2010


Notă:
După părerea mea, aceste ordine nu sunt aplicabile în sistemul de învăţământ preuniversitar, referindu-se doar la salarizarea unitară a personalului platit din fonduri publice la nivelul instituţiilor şi autoritatilor publice ale administraţiei locale. Rămâne de văzut care va fi interpretarea oficială. 


miercuri, 13 ianuarie 2010

Inepţia din H.G. nr. 1618/2009

H.G. nr. 1618/2009 privind finanţarea pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2010 Guvernul consacră o inepţie juridică, aşa cum rar mi-a fost dat să întâlnesc. În art. 4(3)  se arată că directorul unităţii de învăţământ are calitatea de angajator (directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, în calitate de angajator, răspunde de încadrarea în bugetul aprobat pe baza standardelor de cost/elev/preşcolar/an, transmis de către primar, pe baza hotărârii consiliului local de aprobare a bugetului anual).

Atribuirea calităţii de angajator funcţiei de director este o eroare juridică şi o dovadă de lipsă de  rigoare juridică. Nu directorul este angajatorul, ci unitatea de învăţământ reprezentată prin director. Ca în orice alt domeniu de activitate, inclusiv cel privat, persoana juridică este cea care are calitatea de angajator. Semnarea contractului individual de muncă şi a celorlalte acte juridice se face, într-adevăr, de către director, manager, administrator etc, dar în numele persoanei juridice respective. Evident, există şi situaţii în care o persoana fizică poate angaja una sau mai multe persoane fizice. Dar nu despre o asemenea situaţie este vorba în cazul de faţă. Funcţia, în sine, oricare ar fi denumirea acesteia, nu se poate suprapune calităţii de angajator. În plus, raportat la legislaţia în vigoare, în majoritatea judeţelor, unitatea de învăţământ nu are calitatea de angajator decât pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic. Pentru personalul didactic de predare angajator este inspectoratul şcolar.

Aşadar, pentru rigoare juridică, art. 4(3) din H.G. nr. 1618/2009 ar trebui să indice faptul că directorul are calitatea de reprezentant al unităţii de învăţământ şi nu calitatea de angajator direct, aşa cum se înţelege din actuala formulare.  

 

Ordinul nr. 14/2010 privind dovedirea absolvirii cursurilor de zi ale învăţământului universitar în vederea recalculării pensiei

Având în vedere prevederile art. 38 alin. (1) lit. b) şi ale art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale emite următorul ordin:
Art. 1
Persoanele care se regăsesc în situaţia prevăzută la art. 2 din Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 407/2004 privind dovedirea, în vederea recalculării pensiei, a absolvirii cursurilor de zi ale învăţământului universitar, cu modificările ulterioare, au obligaţia ca până la sfârşitul lunii ianuarie 2011 să prezinte casei teritoriale de pensii documentul original care atestă îndeplinirea condiţiilor privind forma de învăţământ şi durata studiilor.
Art. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 8 din data de 6 ianuarie 2010


ORDIN nr. 407 din 27 iulie 2004 privind dovedirea, în vederea recalcularii pensiei, a absolvirii cursurilor de zi ale învatamântului universitar
Având în vedere:
- Hotarârea Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Hotarârea Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 276/2004 pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale,
ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei emite urmatorul ordin:
Art. 1
(1)În cazul persoanelor care au urmat cursurile unor institutii de învatamânt superior, în vederea aplicarii prevederilor Legii nr. 276/2004 pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, dovada absolvirii cursurilor de zi si, dupa caz, a duratei normale a studiilor se face cu diploma si/sau cu foaia matricola.
(2)În cazul persoanelor care au urmat cursurile unor institutii de învatamânt superior în strainatate, documentele prevazute la alin. (1) vor fi traduse si legalizate.
Art. 2
În situatia în care din documentele prevazute la art. 1 nu rezulta forma de învatamânt (cursuri de zi) si, dupa caz, durata normala a studiilor, la cererea de recalculare a pensiei se va anexa si o declaratie pe propria raspundere care sa ateste îndeplinirea conditiilor prevazute de art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile ulterioare.
*) Persoanele care se regasesc în situatia prevazuta la art. 2 au obligatia ca pâna la sfârsitul lunii ianuarie 2011 sa prezinte casei teritoriale de pensii documentul original care atesta îndeplinirea conditiilor privind forma de învatamânt si durata studiilor.
(la data 06-ian-2010 Art. 2 reglementat de Art. 1 din Ordinul 14/2010 )
Art. 3
(1)Persoanele care se regasesc în situatia prevazuta la art. 2 au obligatia ca pâna la data de 1 ianuarie 2010 sa prezinte casei teritoriale de pensii documentul original care atesta îndeplinirea conditiilor privind forma de învatamânt si durata studiilor.
(la data 05-dec-2008 Art. 3, alin. (1) modificat de Art. I din Ordinul 1027/2008 )
(2)În cazul persoanelor prevazute la art. 1 alin. (2), documentul original va fi eliberat de institutia competenta a statului în care au fost urmate studiile universitare.
Art. 4
În cazul neîndeplinirii conditiei prevazute la art. 3, pensionarul beneficiar al recalcularii este repus în situatia anterioara, iar sumele astfel încasate se considera drepturi necuvenite si vor fi recuperate în conditiile prevazute de art. 187 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile ulterioare.
Art. 5
Pentru pensionarii care fac obiectul prezentului ordin, decizia de recalculare a pensiei va contine precizari referitoare la obligatia respectarii termenului prevazut la art. 3 si la sanctiunile continute de art. 4.
Art. 6
Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii vor lua masurile ce se impun în scopul ducerii la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 717 din data de 9 august 2004

luni, 11 ianuarie 2010

Formular de cerere pentru acordarea pensiei şi documentele necesare întocmirii dosarului

CERERE PENTRU ACORDAREA PENSIEI DE LIMITA DE VARSTA

PENSIEI ANTICIPATE / PENSIEI ANTICIPATE PARTIALE

Nr.__________ din ____________

Catre

CASA JUDETEANA DE PENSII __________________

Subsemnatul (a ) __________________________________, cu codul personal de asigurari sociale ___________________________, domiciliat (a) in localitatea __________________, str.________________, nr. ___, bl.____, sc. ____, et.____, ap. ____, judetul ______________, posesor act identitate,

seria _______, nr. ____________, eliberat de ________________, la data de ____________, nascut(a) la data de _____________, in localitatea /judetul, fiul (fiica ) lui _______________ si al (a) _______________, solicit inscrierea la pensie de limita de varsta/ pensie anticipata / pensie anticipata partiala cu data de ________________.

In acest scop depun urmatoarele acte :

- Carnetul de munca seria ________ nr. ___________original si copie

- Carnetul de asigurari sociale seria ______ nr. _____ original si copie

- Livret militar seria _____ nr. _____ original si copie

- Adeverinta certificare perioada de studii invatamant superior nr._____din _________

- Adeverinta privind sporurile la salariu_____________________

- Adeverinta privind conditiile de munca ____________________

- Dovada certificare stagiu de cotizare _____________________

- Dovada incetarii calitatii de asigurat ________________________

- Adeverinta din care sa rezulte achitarea contributiei de asigurari sociale pana la data solicitarii drepturilor __________________

Declar pe proprie raspundere, sub sanctiunile prevazute de Codul Penal, pentru declaratii neadevarate ca :

- sunt / nu sunt asigurat (a)

- primesc / nu primesc o alta pensie sau ajutor social

- primesc / nu primesc indemnizatie

- primesc / nu primesc indemnizatie de somaj, alocatie de sprijin

- primesc/ nu primesc indemnizatie de handicapat

- primesc / nu primesc indemnizatie D-l nr. 118/1990 CEC ___________

- primesc / nu primesc indemnizatie L nr.189/2000 CEC ____________

Ma oblig a anunta in termen de 15 zile, Casa Judeteana de Pensii, orice schimbare ce va surveni in cele declarate mai sus.

In cazul in care nu-mi voi respecta declaratia asumata prin prezenta, ma oblig sa restitui integral sumele incasate nelegal, suportand rigorile legii.

Am completat si am citit cu atentie continutul declaratiei de mai sus, dupa care am semnat.

DATA _______________ SEMNATURA

 

vineri, 8 ianuarie 2010

Petre Ţuţea

Am trăit şi eu, aproape identic, imediat după '89, scena relatată de Mircea Diaconu aseară, într-o emisiune TV.   Mircea Diaconu a povestit cum, prin 1990, trecând pe lângă televizor în timp ce ducea două farfurii, s-a oprit, străvulgerat de ceea ce auzea. Şi a rămas aşa, cu farfuriile în mână, în picioare, timp de o oră. La TV vorbea Petre Ţuţea.  


sursa: youtube

S-au modificat valorile indemnizaţiei pentru mediul rural şi diferenţierea pe zone geografice şi localităţi - H.G.1613/2009



valorile indemnizaţiei pentru mediul rural în Judeţul Constanţa


Hotărârea nr. 1613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al pct. 4 din anexa nr. 11/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Se aprobă diferenţierea pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, în conformitate cu prevederile pct. 4 din anexa nr. 11/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010. Pe aceeaşi dată se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 167/2002 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 1 martie 2002.
 
 

Anexele pot fi consultate la aici - Monitorul Oficial, partea I nr. 923bis   din 30 Decembrie 2009 

joi, 7 ianuarie 2010

Am lansat forumul sinvlex

sinvlex are de astăzi şi propriul forum. N-am facut asta pentru că aşa dă bine sau pentru că ar fi la modă. Forumuri pe teme educaţionale şi juridice mai există. Deci, n-ar fi nimic nou în sensul astă. Sper însă ca modul în care este structurat forumul sinvlex să fie unul mai flexibil şi mai uşor de utilizat. Formul sinvlex este, de asemenea, ca şi blogul, un spaţiu al deplinei independenţe de opinie. Nu voi încerca să controlez forumul decât în măsura în care intervenţiile unora ar aduce atingere bunei-cuviinţe şi legalităţii. Acest forum nu-mi aparţine. Este un forum pe care îl vor construi, pas cu pas, membrii săi. Vom dezbate şi vom încerca să rezolvăm împreună problemele juridice pe care le întâmpinăm în unităţile de învăţământ, vom discuta despre reforma sistemului educaţional, despre comunicarea organizaţională din şcoli, despre sindicate şi membrii de sindicat, despre ce-am mai citit, ce-am mai scris şi ce-am mai văzut în jurul nostru.
Aşadar, vă aştept în comunitatea sinvlex  !
Adresa forumului sinvlex este: www.sinvlex.forumulmeu.ro

miercuri, 6 ianuarie 2010

Criza ca o patiserie, viaţa ca o bragă

Valul de scumpiri anunţat în toate mass-media m-a dus cu gândul la una dintre dimineţile de acum 10 ani, când mă îndreptam grăbit spre serviciu şi eram la fel de îngrijorat de previziunile economice foarte sumbre ce se vehiculau. 
Drumul meu, cel de toate zilele lucrătoare, se intersecta inevitabil cu una dintre cele mai cunoscute (încă de pe-atunci) patiserii-cofetării din Constanţa. Aproape fără rival în zonă şi chiar în oraş, stabilimentul era în plină dezvoltare şi  se tranforma arhitectonic, logistic şi comercial de la un semestru la altul. Comenzile curgeau, cozile la covrigi şi bragă se întindeau până-n stradă, şi nicio petrecere, nicio nunta, niciun botez, mai mult sau mai puţin mondene, mai mult sau mai puţin fastuoase, nu se puteau lipsi de faimoasele patiserii şi prăjituri. Era clar pentru orice comerciant cu scaun la cap că un demers concurenţial în zonă ar fi fost unul sinucigaş. Până într-o zi, până într-o dimineaţă, când, la 50 de paşi mai încolo, într-un colţ de stradă, aproape de buza trotuarului, îmi răsare înaintea ochilor o dugheană verde, mare cam cât o cabină de probă. Dar cu fereastră din geam termopan şi PVC turcesc, în care trona, ca o supremă dovadă a geniului marketingului românesc de tranziţie, un afiş provocator: PATISERIE. PRIMIM COMENZI PENTRU DECESE.  

marți, 5 ianuarie 2010

H.G. nr. 1618/2009 privind finanţarea pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2010

H.G. nr. 1618/2009 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2010
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 9 alin. (1) şi (3) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 şi al art. 33 alin. (8) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
(1)Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar.
(2)Standardele de cost pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ şi de mediul urban/rural.
(3)Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Art. 2
(1)Standardele de cost pe elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2)Standardele de cost pe elev/preşcolar au fost determinate prin aplicarea coeficienţilor de diferenţiere, prevăzuţi în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, la standardul de cost/elev din învăţământul gimnazial, mediul urban, care are coeficientul 1. Standardul de cost/elev pentru coeficientul 1 este 2.857 lei.
(3)Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale standardul de cost/elev a fost determinat prin aplicarea coeficienţilor de suplimentare aferenţi, prezentaţi în anexa nr. 2, la standardul de cost/elev pentru nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu.
Art. 3
(1)Unităţile din învăţământul preuniversitar de stat cu personalitate juridică transmit primarilor şi inspectoratelor şcolare numărul de elevi/preşcolari pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridică. Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică răspund de corectitudinea datelor transmise.
(2)Primarii transmit Direcţiei generale a finanţelor publice judeţene numărul de elevi pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate administrativ-teritorială.
(3)Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin legea bugetului de stat pentru anul 2010, pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti se face prin decizie a directorului Direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare.
(4)Calculul sumelor aferente unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin ponderarea numărului de elevi/preşcolari cu standardele de cost prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 4
(1)Consiliile locale răspund de repartizarea sumelor şi aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(2)Consiliile locale, inspectoratele şcolare şi consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică răspund de reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, în condiţiile legii, cu încadrarea în standardele de cost/elev/preşcolar/an.
(3)Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, în calitate de angajator, răspunde de încadrarea în bugetul aprobat pe baza standardelor de cost/elev/preşcolar/an, transmis de către primar, pe baza hotărârii consiliului local de aprobare a bugetului anual.
Art. 5
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică pentru învăţământul special şi centrele de resurse şi asistenţă educaţională.
-****-
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 920 din data de 29 decembrie 2009

 

 

ANEXA Nr. 1: Standardele de cost/elev/preşcolar/an

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Număr mediu de elevi pe clasă

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe nivele
(lei)

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe nivele (pentru învăţământul în limbile minorităţilor)
(lei)

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

ZI

20

18

1.895

2.071

1.895

2.071

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit/ săptămânal

ZI

20

20

3.474

3.474

3.474

3.474

3

Învăţământ primar

ZI

22

18

2.180

2.597

2.616

3.116

4

Învăţământ primar "A doua şansă"

-

15

12

1.679

2.023

2.015

2.428

5

Învăţământ primar vocaţional

ZI

22

18

2.555

3.056

3.066

3.667

6

Învăţământ gimnazial

ZI

25

20

2.857

3.494

3.257

3.983

7

Învăţământ gimnazial "A doua şansă"

-

20

20

1.902

1.902

2.168

2.168

8

Învăţământ gimnazial vocaţional

ZI

25

20

3.196

3.918

3.643

4.467

9

Învăţământ gimnazial

FR

25

20

1.158

1.371

1.320

1.563

10

Învăţământ liceal teoretic

ZI

28*)

28

2.713

2.713

3.066

3.066

11

Învăţământ liceal tehnologic, sportiv, militar, pedagogic şi teologic

ZI

28*)

28

2.953

2.952

3.337

3.336

12

Învăţământ liceal de artă şi muzică

ZI

28*)

28

3.272

3.272

3.697

3.697

13

Învăţământ liceal

FR

28*)

28

1.114

1.114

1.259

1.259

14

Învăţământ Şcoli de arte şi meserii, an completare

ZI

24

22

3.129

3.403

3.442

3.743

15

Învăţământ postliceal/maiştri

ZI

30

30

3.129

3.129

3.442

3.442

*) Începând cu anul şcolar 2010-2011, pentru clasele de intrare vor fi 30 de elevi/clasă.


ANEXA Nr. 2: Coeficienţii de diferenţiere pentru standardele de cost/elev/preşcolar/an şi coeficienţii suplimentari pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Coeficienţi de diferenţiere ai standardelor de cost pe medii şi pe niveluri, faţă de coeficient "1" (urban gimnazial)

Coeficienţi suplimentari pentru învăţământul în limbile minorităţilor

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

ZI

0,663

0,725

0,000

0,000

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit / săptămânal

ZI

1,216

1,216

0,000

0,000

3

Învăţământ primar

ZI

0,763

0,909

0,200

0,200

4

Învăţământ primar "A doua şansă"

-

0,588

0,708

0,200

0,200

5

Învăţământ primar vocaţional

ZI

0,894

1,070

0,200

0,200

6

Învăţământ gimnazial

ZI

1,000

1,223

0,143

0,143

7

Învăţământ gimnazial "A doua şansă"

-

0,666

0,666

0,143

0,143

8

Învăţământ gimnazial vocaţional

ZI

1,119

1,371

0,143

0,143

9

Învăţământ gimnazial

FR

0,405

0,480

0,143

0,143

10

Învăţământ liceal teoretic

ZI

0,950

0,950

0,133

0,133

11

Învăţământ liceal tehnologic, sportiv, militar, pedagogic şi teologic

ZI

1,034

1,033

0,133

0,133

12

Învăţământ liceal de artă şi muzică

ZI

1,145

1,145

0,133

0,133

13

Învăţământ liceal

FR

0,390

0,390

0,133

0,133

14

Învăţământ Şcoli de arte şi meserii, an completare

ZI

1,095

1,191

0,100

0,100

15

Învăţământ postliceal/maiştri

ZI

1,095

1,095

0,100

0,100