De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


joi, 31 martie 2011

Noi instrucţiuni nelegale şi inaplicabile ale M.E.C.T.S.

M.E.C.T.S. a emis o instrucţine privind finanţarea cheltuielilor pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar  de stat, cu excepţia celei care, potrivit legii, se efectuează gratuit.
Instrucţiunea este inaplicabilă, urmăreşte inducerea în eroare a salariaţilor din învăţământ şi, mai grav, încalcă flagrant legislaţia specială privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai grav, această instrucţiune nu rezolvă problema de fond şi nici problema finanţării. 

Pe scurt:

1)  Instrucţiunile nu sunt fundamentate pe legislaţia specială privind sănătatea şi securitatea în muncă. Obligaţiile generale ale angajatorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt reglementate de dispoziţiile Codului muncii şi sunt completate şi dezvoltate de cele ale Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.  
2)  Nu există examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar  de stat care, potrivit legii, să se efectueze gratuit. Eventualele examinări medicale gratuite ce se pot realiza prin intermediul medicului de familie nu se confundă cu examinarea medicală obligatorie periodică vizând sănătatea şi securitatea în muncă a salariaţilor, care se efectuează exclusiv prin intermediul medicului de medicina muncii. 
3)  M.E.C.T.S. a uitat, probabil, de Ordinul comun al Ministrului Educaţiei şi Cercetării, Ministrului Sănătăţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 4840/2005 privind controlul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar, ordin care încalcă, la rândul său, legilaţia privind sănătatea şi securitatea în muncă.
4) Nu există acel un formular de certificat medical specific la care face referirea instrucţiunea. Acest formular a fost promis încă din 2005, de la emiterea Ordinului 4840, fără a fi elaborat vreodată. 

Mai multe argumente legate de acest subiect - AICI 

miercuri, 30 martie 2011

Un fleac, s-au autosupendat şi ei !

Aflu de blogul domnului Liviu Pop că forumul educaţional a fost închis/suspendat temporar. Cauza, care seamănă a pretext, ar fi retragerea din joc a SIVECO şi a moderatorilor. Întrebarea e: de ce s-o fi retras SIVECO? 

P.S.
Încep să fiu convins că suspendarea contului meu pe forumul educaţional nu a fost chiar o întâmplare....  

luni, 28 martie 2011

Inedit

O fotografie inedită, de acum 84 de ani, care vorbeşte despre onoare, despre respect şi despre ceea ce înseamna România de altădată. Adică România interbelică.  Respect faţă de om, faţă de lege, faţă de proprietate.  Oameni care au pierit demult şi, odată cu ei, o anumită atitudine, o anumită filosofie despre viaţă, despre valori, despre trecut şi viitor.
 
Iancu Arnăuţoiu şi Laurenţia Arnăuţoiu sunt nimeni alţii decât părinţii fraţilor Petre şi Toma Arnăuţoiu, doi dintre cei care au format gruparea "Haiducii Muscelului", parte a mişcării de rezistenţă împotriva comunismului (grupul de partizani a luptat în Munţii Făgăraş). Cei doi au fost executaţi. Părinţii, Iancu Arnăuţoiu şi Laurenţia Arnăuţoiu au pierit în temniţele comuniste. Pe rândul de jos, al şaselea de la stînga spre dreapta, Vasile Belu, străbunicul meu pe linie paternă.

vineri, 25 martie 2011

Nu vine cutremurul, dar vine noul Cod al muncii. Adăpostiţi-vă !

Curtea Noastră Constituţională nu-şi depăşeşte condiţia de anexă a puterii executive şi, iată, declară constituţionale toate modificările Codului muncii. 
Mă aşteptam ca măcar impunerea ca termen maxim de încheiere a contractelor colective de muncă data de 31 decembrie 2011 să fie considerată neconstituţională, dar Curtea a trecut şi peste această chestiune.
Impunându-se prin art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii ca termen maxim de încheiere a contractelor colective de munca 31 decembrie 2011 (pentru contractele ce vor fi încheiate începând cu data intrării in vigoare a acestei legi si pana la 31 decembrie 2011) se limitează dreptul la negocieri colective.

Intr-un comunicat al Curtii Constitutionale se arata ca, în urma deliberarilor, Plenul, cu majoritate de voturi, a constatat ca atat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, in ansamblul sau, cat si dispozitiile criticate in sesizare sunt constitutionale, stabilind urmatoarele:

In ceea ce priveste aspectele de neconstitutionalitate extrinseca invocate, Curtea a retinut, intre altele:

- procedura de vot a motiunii de cenzura a respectat conditiile constitutionale si cele prevazute in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului;
- angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului s-a facut cu respectarea dispozitiilor art. 114 din Constitutie;
- au fost indeplinite conditiile privind solicitarea avizului Consiliului Economic si Social;
- competenta de control a Curtii nu poate fi extinsa asupra legalitatii hotararilor Birourilor Permanente ale Camerelor Parlamentului, vizand accesul public la sedintele Camerelor reunite.

In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a retinut:
- dispozitiile art. I pct. 2 din legea examinata, privind modificarea art. 16 alin. (1) din Codul Muncii, prin care se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem constituie o masura de protectie atat a angajatorului, cat si a salariatului in cadrul raporturilor de munca, intrucat le asigura cunoasterea si posibilitatea de a face dovada drepturilor si obligatiilor decurgand din contract;
- dispozitiile art. I pct. 9 din lege, referitoare la marirea perioadei de proba, ii ofera angajatorului posibilitatea de a evalua in mod obiectiv prestatia profesionala a angajatului;
- posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art.I pct.25 din legea criticata, nu reprezinta o masura discretionara, intrucat ea poate fi supusa controlului instantelor de judecata. Pe de alta parte, in acest mod se evita situatii in care angajatorul – obligat sa-si reduca activitatea – s-ar vedea silit sa plateasca salarii pentru o munca neprestata sau sa recurga la disponibilizari;
- dispozitiile art. I pct. 66 din lege, prin care se modifica art.129 din Codul Muncii, in sensul ca sindicatul reprezentativ sau reprezentantul salariatilor, dupa caz, este doar consultat, fara drept de veto, in privinta elaborarii normelor de munca reprezinta o expresie a marjei de apreciere a legiuitorului si nu contravin prevederilor constitutionale;
- marirea duratei perioadei de preaviz, potrivit dispozitiilor art.I pct.40 din lege, nu poate fi cenzurata de Curte in cadrul controlului exercitat, intrucat aceasta – nefiind prevazuta de nicio norma constitutionala – reprezinta un atribut al legiuitorului;
- prevederile art. I pct. 37 din lege, referitoare la neaplicarea dispozitiilor din Codul Muncii privind concedierile colective in cazul salariatilor din institutiile si autoritatile publice, nu creeaza o discriminare a acestora in raport cu ceilalti salariati, deoarece – potrivit jurisprudentei constante a Curtii – in situatii diferite se justifica instituirea unui tratament juridic diferentiat;
- dispozitiile art. I pct. 52 din lege, privitoare la salariul minim garantat in cazul unui salariat temporar, nu creeaza o discriminare a acestuia in raport cu salariatul care presteaza o munca echivalenta, ci ii garanteaza celui dintai aceleasi conditii de baza de angajare;
- criticile vizand tratamentul discriminator al reprezentantilor salariatilor sub aspectul conditiilor de concediere, prevazute de dispozitiile art.I pct.78 din lege, tin de un mod de interpretare a legii si nu contravin prevederilor constitutionale;
- rolul Consiliului Economic si Social, astfel cum este reglementat de art. I pct .75 din lege, nu este restrans, ci pune accent pe subiectii participanti la dialogul social, in conformitate cu prevederile constitutionale;
- art. II din lege, referitor la durata de valabilitate a contractelor colective de munca si a altor acte aditionale incheiate de la intrarea in vigoare a legii si pana la 31 decembrie 2011, nu instituie o limitare a dreptului la negocieri colective, ci impune anumite masuri tranzitorii, in vederea reglementarii si punerii in aplicare a unei proceduri unitare in materie.

vineri, 18 martie 2011

Sindicatele nu au voie să dezbată Legea Educatiei Naţionale

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ semnalează opiniei publice, pe această cale, o situaţie extrem de gravă. 
În cadrul primei dezbateri organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe marginea metodologiilor privind aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, liderului FSLI Dolj, Constantin Rada, nu i s-a permis să vorbească. Dezbaterea a avut loc la Sala Filarmonicii Oltenia din Craiova, iar secretarul de stat Oana Badea nu i-a permis liderului de sindicat să îşi spună punctul de vedere privind tematica abordată. La această dezbatere au participat cadre didactice din judeţ. 
F.S.L.I. dezaprobă atitudinea secretarului de stat Oana Badea şi atrage atenţia că un astfel de comportament încalcă dreptul la liberă exprimare, prevăzut de Constituţia României, la art. 30 (1): ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.” 
În aceste condiţii, în care unui cadru didactic, lider de sindicat, nu i se permite la o dezbatere publică, într-o instituţie publică, să îşi exprime punctul de vedere, nu mai putem vorbi de România ca despre un stat de drept, ci despre un regim dictatorial. Probabil că este un alt demers făcut de M.E.T.C.S. prin care se doreşte distrugerea sindicatelor”, a declarat Simion Hancescu, preşedinte F.S.L.I.
 sursa: www.fsli.ro 

joi, 17 martie 2011

I.S.J. descoperă din nou America

Dacă I.S.J. ar deţine o arhivă cu adevărat organizată, ar şti că această "dilemă" a fost rezolvată încă din 2005. Important este că ministerul reconfirmă ceea ce sindicatele ştiau deja, iar I.S.J. uitase. Acum, că e voie de la Împărăţie şi s-a obţinut din nou HÂRTIA SALVATOARE, unii "manageri" vor fi fericiţi ! A se arhiva pentru posteritate !

adresa din 2011 



adresa din 2005 

miercuri, 16 martie 2011

Chiar vă e bine?


Imagine emblematică pentru ceea ce poate în acest moment mişcarea sindicală din România. Sunt mai mulţi cei care se uită resemnaţi decât cei care îşi urlă deznădejdea. Un singur strigăt nu e de ajuns. Aceeaşi situaţie în rândul tuturor românilor, în general. Înseamnă că majorităţii îi e bine. Amin !


 

miercuri, 9 martie 2011

Ne-am întors cu 20 de ani: statul de drept se dizolvă

Săptămâna trecută, luând în discuţie, într-un grup de jurişti, situaţia deosebit de gravă din învăţământ, dar şi pe cea a ţării, în general, am ajuns împreună cu aceştia la o serie de concluzii asupra cărora nu credeam că  ne vom mai opri vreodată, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană. 
Am constatat şi noi, ca şi alţii, cu amărăciune, dar şi cu revoltă, că ţara noastră se confruntă cu o situaţie fără precedent, în acest moment fiind încălcate în mod grosolan principii imuabile de drept, ce privesc separaţia puterilor în stat şi supremaţia legii. 
Nerecunoaşterea de către puterea executivă a mii de hotărâri judecătoreşti irevocabile şi împiedicarea, prin mijloace ajuridice, a executării acestora, ne fac să constatăm că, în România, statul de drept este, practic, dizolvat, îndreptându-ne către instaurarea unei anarhii juridice. 
Puterea executivă îşi arogă prerogativele puterii legislative prin asumarea, în mod repetat, a unor legi fundamentale şi prin emiterea unor acte normative cu forţă juridică inferioară, care modifică sau împiedică aplicarea legilor adoptate de Parlament.  
Este cu atât mai grav cu cât toate aceste abuzuri au ajuns să fie validate, în mod cu totul surprinzător, de Curtea Constituţională, autoritate care ar trebui să vegheze la respectarea legii fundamentale şi a statului de drept, mai presus de orice interese politice, economice sau de conjuctură.
 Constatăm astfel că, dincolo de eforturile organizaţiilor sindicale, ale presei şi ale societăţii civile, dincolo de verticalitatea şi autoritatea puterii judecătoreşti, ne îndreptăm către o formă de dictatură care ne îndepărtează de Uniunea Europeană şi ne apropie, mai curând, de un tip de organizare statală de care unele popoare tocmai încearcă să se elibereze. 
Nu ştiu ce ar mai rămâne de făcut în aceste condiţii. Să fie, oare, revolta populară o soluţie? Asta ar înseamna că ne-am întors cu 20 de ani în urmă. Eu asta simt.





luni, 7 martie 2011

Nouă apariţie on-line

A fost lansat Observatorul buzoian 
Publicaţia on-line "se vrea interactivă, relaţie în care cititorii vor juca un rol important în crearea unei comunităţi de ştiri, comentarii, opinii, informaţii care să-i ajute la menţinerea unei legături cât mai potrivite cu oamenii din apropierea sau depărtarea lor."
Succes !