De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


miercuri, 3 iunie 2009

Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - actualizată


CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementeaza organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat.
(2)Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire.
(3)Durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditiile de studii, se aplica aceste norme.
(5)Finantarea ciclurilor de studii prevazute la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de învatamânt superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 3
Ministerul Educatiei si Cercetarii, împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, în colaborare cu institutiile de învatamânt superior si cu partenerii sociali, coreleaza oferta educationala a învatamântului universitar, pe cicluri, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale.
CAPITOLUL II: Ciclul I - studii universitare de licenta
Art. 4
(la data 21-feb-2005 Art. 4 din capitolul II a fost reglementat de Hotarirea 88/2005 )
(1)Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).
(2)În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea unei discipline.
(3)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul tehnic este de 4 ani.
(4)La învatamântul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la învatamântul de zi în domeniul respectiv.
(5)Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.
(6)Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare.
(7)În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica.
Art. 5
(1)Studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.
(2)Absolventii cu diploma ai studiilor universitare de licenta îsi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
(3)Ministerul Educatiei si Cercetarii actualizeaza periodic, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, lista domeniilor si specializarilor de licenta, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Universitatile pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studii în alte specializari decât cele prevazute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare si acreditare.
Art. 6
(1)Diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice profesiei.
(2)Cunostintele generale permit abordarile stiintifice ale domeniului de specialitate, care sa asigure întelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectiva orala si scrisa în domeniul de specialitate si în contexte culturale diverse.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la procesele de cunoastere, reproducere si întelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltari ale cunoasterii si ale aplicatiilor profesionale din domeniu, precum si întelegerea si aplicarea principiilor si metodelor fundamentale de investigare specifice.
(4)Competentele generale se refera la:
a)culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete;
b)utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv într-o limba straina;
c)utilizarea tehnologiilor informatice;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare;
e)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;
b)capacitatea de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;
c)analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si a demonstra solutiile alese;
d)capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluarii proprii;
e)initiativa în analiza si rezolvarea de probleme.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 7
(1)Studiile universitare de licenta pot fi continuate prin studii universitare de masterat.
(2)În anumite domenii si specializari la care studiile universitare de licenta nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolventii pot opta, în conditiile stabilite de universitati, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAPITOLUL III: Ciclul II - studii universitare de masterat
Art. 8
(1)Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licenta, limita inferioara poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.
(3)Durata totala cumulata a ciclului I - studii universitare de licenta si a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie sa corespunda obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.
(4)Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandari sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa între 5 si 6 ani, la învatamântul de zi, în conditiile art. 1 alin. (3), diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.
(5)Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este conditionata de obtinerea diplomei acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
Art. 9
(1)Studiile universitare de masterat se organizeaza, de regula, la învatamântul de zi.
(2)Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3)Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevazute la alin. (2) asigura obtinerea de competente complementare.
(4)Studiile universitare de masterat se pot organiza si cu frecventa redusa sau la distanta. Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului. 
(5)Absolventii ciclurilor de studii universitare de licenta sau masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul prescolar si preuniversitar obligatoriu, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(6)Absolventii cu diploma de masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul liceal, postliceal sau universitar, cu conditia detinerii unei pregatiri psihopedagogice, care sa corespunda unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile, programe de pregatire oferite de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(7)Programele de pregatire psihopedagogica sunt oferite de facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei si de departamentele pentru pregatirea personalului didactic, abilitate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(8)Facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei pot organiza studii universitare de masterat didactic.
(9)Masteratul didactic are o durata de 2 ani, cu acumulare de 120 de credite de studii transferabile. Anual, Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba cifrele de scolarizare pe specializari si programele de studii ale masteratului didactic.
(10)Diploma de masterat didactic, care contine un modul de specializare din domeniul apropiat licentei, da dreptul exercitarii profesiei didactice, în regim de completare de norma, în acel domeniu.
 Art. 10
(1)Diplomele de master atesta ca titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la:
a)familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii în domeniu;
b)abilitati superioare de cercetare independenta;
c)capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevazute.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la:
a)acumularea unei cantitati substantiale de cunostinte noi;
b)identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;
c)compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizarii directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei.
(4)Competentele generale se refera la:
a)aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;
b)elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c)capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d)capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e)abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetari;
b)formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;
c)aplicarea creativa a metodelor de cercetare;
d)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 11
(1)Institutiile de învatamânt superior sunt autonome si raspund pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializari si programe de studii corespunzatoare.
(2)Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile art. 1 alin. (5) reprezinta minimum 50 % din numarul de absolventi cu diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de catre acestia.
CAPITOLUL IV: Ciclul III - studii universitare de doctorat
Art. 12
Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata de 3 ani. În situatii speciale, când tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
Art. 13
(1)Diploma de doctor atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de vârf din domeniul de doctorat.
(3)Competentele generale se refera la:
a)dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor în contexte diverse si specifice;
b)constructie teoretica si aplicare profesionala;
c)constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu în domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4)Abilitatile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi si abordarea lor prin cercetare, imaginatie creativa si combinativa, analiza critica si interpretativa.
Art. 14
Reglementarile specifice organizarii studiilor universitare de doctorat se elaboreaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se supun spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL V: Corelarea sistemului de învatamânt din România cu sistemele europene de învatamânt
Art. 15
(1)Aplicarea în toate universitatile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.
(2)Începând cu anul universitar 2005-2006, universitatile elibereaza gratuit, inclusiv într-o limba de larga circulatie, fiecarui absolvent, Suplimentul la diploma, al carui continut este în conformitate cu normele europene. 
(3)Pentru programele de studii integrate, oferite de doua sau de mai multe universitati, care conduc la obtinerea de diplome comune, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementarile legale.
CAPITOLUL VI: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 16
(1)Învatamântul superior de scurta durata, care se desfasoara în prezent în colegiile universitare existente la data publicarii prezentei legi, intra în lichidare sau se reorganizeaza în studii universitare de licenta, în domeniile existente sau apropiate.
(2)Absolventii cu diploma de învatamânt superior de scurta durata pot continua studiile pentru a obtine licenta în cadrul ciclului I - studii universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza carora se admite înscrierea la examenul de licenta a absolventilor învatamântului superior de scurta durata.
Art. 17
Organizarea programelor de studii în institutiile de învatamânt superior care pregatesc specialisti în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se stabileste prin hotarâre a Guvernului.
Art. 18
(1)Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificarile universitare si clasificarea ocupatiilor, precum si modificarile necesare în sistemul de salarizare, în conditiile legii.
(2)Diplomele absolventilor de învatamânt superior sunt recunoscute si ofera drepturi în conditiile stabilite de legislatia în vigoare la data obtinerii actului de finalizare a studiilor.
(3)Diplomele absolventilor de învatamânt superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.
(4)Diplomele acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta, de masterat si de doctorat asigura accesul la profesii si ocupatii diferite, care vor fi stabilite prin lege.
Art. 19
Prevederile prezentei legi se aplica învatamântului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functioneaza în conditiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studentii admisi în anul I, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (4).
Art. 20
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) si ale art. 73 alin. (1) din Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 614 din data de 7 iulie 2004