De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


luni, 10 martie 2014

Cum am devenit victime ale sistemului - eu şi fiica mea

Astăzi, fiica mea a intrat la clasă cu cea de-a 3-a învăţătoare în ultimele 3 săptămâni. Nu se ştie pentru cât timp. După pensionarea primei, cea de-a doua, trimisă de inspectoratul şcolar, a constatat că, din motive mai mult sau mai puţin obiective, nu poate continua. Aşa că a plecat. Avem o soluţie provizorie pentru astăzi. Nu se ştie cine va veni la clasă mâine. Presupunând că, în următoarele zile, un suplinitor va veni şi va rămâne până la sfârşitul anului şcolar, am ajunge deja la 4 învăţători în 3 săptămâni. Presupunând, iarăşi, că din septembrie clasa va fi preluată de un titular, am ajunge la cel de-al 5-lea învăţător într-o perioadă de 6 luni. Ăsta ar fi cazul fericit. Dacă de la începutul anului şcolar viitor va fi adus pe post tot un suplinitor, am ajunge cu numărătoarea la 6. Şi aşa mai departe... De la inspectoratul şcolar, cu martori, mi s-a spus că eu şi fiica mea suntem victime ale sistemului, nu-i nimic de făcut. Nu-i nimic de făcut?