Ordinul nr. 5079 din 31 august 2016
privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar
În temeiul art. 21 alin. (1),
art. 86 alin. (1) şi (2) şi art. 94 alin. (2) lit. g) şi s) din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu
modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.
Art. 1
Se
aprobă Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2
La data
intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei
naţionale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 23 şi 23 bis din 13 ianuarie 2015.
Art. 3
Direcţia
generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală management şi resurse
umane, Direcţia minorităţi, Direcţia generală buget-finanţe, inspectoratele
şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4
Regulament - cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
TITLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL I: Cadrul de
reglementare
Art. 1
(1)Regulamentul-cadru
de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit
în continuare regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor
de învăţământ preuniversitar, denumite în continuare unităţi de învăţământ, în
cadrul sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.
(2)Unitatea
de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament
de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului intern.
Art. 2
(1)În
baza prezentului regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu
caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor
primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi
a contractelor colective de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi
elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.
(2)Regulamentul
de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ conţine reglementări cu
caracter general, în funcţie de tipul acesteia, precum şi reglementări
specifice fiecărei unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
(3)Proiectul
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se elaborează
de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic. Din colectivul
de lucru, numit prin hotărârea consiliului de administraţie, fac parte şi
reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, ai părinţilor şi ai elevilor
desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor,
respectiv de consiliul şcolar al elevilor.
(4)Proiectul
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se supune,
spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţiei părinţilor,
în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă
cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
(5)Regulamentul
de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, precum şi modificările
ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de
administraţie.
(6)După aprobare, regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se înregistrează la
secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de
învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează la avizier şi, după caz, pe
site-ul unităţii de învăţământ.
Educatoarele/Învăţătorii/Institutorii/Profesorii
pentru învăţământul preşcolar/primar/Profesorii diriginţi au obligaţia de a
prezenta anual elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi
funcţionare, la începutul anului şcolar. Personalul unităţii de învăţământ,
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin
semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului
de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
(7)Regulamentul
de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ poate fi revizuit anual,
în termen de cel mult 45 de zile de la începutul fiecărui an şcolar sau ori de
câte ori este nevoie. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se depun în scris şi se
înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ, de către organismele
care au avizat/aprobat regulamentul şi vor fi supuse procedurilor de avizare şi
aprobare prevăzute în prezentul regulament.
(8)Respectarea
prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează
conform prevederilor legale.
(9)Regulamentul
intern al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la
art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile şi se
aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea
reprezentanţilor organizaţiilor sindicale care au membri în unitatea de învăţământ,
afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învăţământ preuniversitar.
CAPITOLUL II: Principii de
organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar
Art. 3
(1)Unităţile
de învăţământ se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în
conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2)Conducerile
unităţilor de învăţământ îşi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare,
promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie
al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o
comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4
Unităţile
de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe
politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi
funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă
de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială,
care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a
copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.
TITLUL II: Organizarea unităţilor
de învăţământ
CAPITOLUL I: Reţeaua şcolară
Art. 5
Unităţile
de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate fac parte din
reţeaua şcolară naţională, care se constituie în conformitate cu prevederile
legale.
Art. 6
(1)În
sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ autorizate să
funcţioneze provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2)Unitatea de învăţământ
preuniversitar cu personalitate juridică (PJ) are următoarele elemente
definitorii:
a)act
de înfiinţare-ordin de ministru/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice
locale sau judeţene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în
acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare;
b)dispune
de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
e)ştampilă
cu stema României şi cu denumirea actualizată a Ministerului Educaţiei
Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare ministerul, şi cu
denumirea exactă a unităţii de învăţământ corespunzătoare nivelului maxim de
învăţământ şcolarizat.
(3)Fiecare
unitate de învăţământ cu personalitate juridică are conducere, personal şi
buget proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi
condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, de autonomie instituţională şi
decizională.
(4)Unitatea
de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică, reprezentând un loc de desfăşurare a
activităţii acesteia, se numeşte structură şcolară arondată (AR).
Art. 7
În
vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor,
unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot
decide înfiinţarea consorţiilor şcolare, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Art. 8
(1)Inspectoratele
şcolare stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, după
consultarea reprezentanţilor unităţilor şcolare şi a autorităţilor
administraţiei publice locale, circumscripţiile şcolare ale unităţilor de
învăţământ care şcolarizează grupe şi/sau clase de nivel preşcolar, primar şi
gimnazial, cu respectarea prevederilor legale.
(2)Circumscripţia
şcolară este formată din totalitatea străzilor aflate în apropierea unităţii de
învăţământ şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării preşcolarilor/elevilor
din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.
(3)Unităţile
de învăţământ în cadrul cărora funcţionează clase din învăţământul obligatoriu
şcolarizează în învăţământul primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita
planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia
şcolară a unităţii de învăţământ respective. Înscrierea se face în urma unei
solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(4)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea
copilului la o altă unitate de învăţământ cu clase de învăţământ primar sau
gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în
urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului
legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare
aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor din circumscripţia şcolară a
unităţii de învăţământ respective. Prin excepţie, înscrierea în clasa
pregătitoare se face conform metodologiei specifice, elaborate de minister.
(5)Unităţile
de învăţământ, pe baza documentelor furnizate de autorităţile locale şi serviciul
de evidenţă a populaţiei, au obligaţia de a face, anual, recensământul copiilor
din circumscripţia şcolară, care au vârsta corespunzătoare pentru înscrierea în
învăţământul preşcolar şi primar.
CAPITOLUL II: Organizarea
programului şcolar
Art. 9
(2)Structura
anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor
şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(3)În
situaţii obiective de urgenţă, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi
naturale, cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.
(4)Suspendarea cursurilor se
poate face, după caz:
a)la
nivelul unităţii de învăţământ - la cererea directorului, în baza hotărârii
consiliului de administraţie al unităţii, cu aprobarea inspectorului şcolar
general;
b)la
nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din acelaşi judeţ/municipiul
Bucureşti - la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului;
c)la
nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor federaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(5)Suspendarea
cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei
şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi comunicate instituţiei
care a aprobat suspendarea cursurilor.
Art. 10
(1)În
perioada vacanţelor şcolare, unităţile de învăţământ cu nivel preşcolar pot
organiza, separat sau în colaborare, activităţi educative cu copiii, în baza
hotărârii consiliului de administraţie al fiecăreia, care aprobă şi costurile
de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de
contractele colective de muncă aplicabile pentru tot personalul unităţii.
(2)În
vederea participării la activităţile educative menţionate la alin. (1),
părinţii şi unitatea de învăţământ încheie act adiţional la contractul
educaţional prevăzut în anexa la prezentul regulament.
Art. 11
(1)În
unităţile de învăţământ, cursurile se pot organiza în forma de învăţământ cu
frecvenţă sau în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(3)Învăţământul
primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unităţile de
învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este
stabilit de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(4)Cursurile
pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe
înainte de ora 8,00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14,00.
(5)În
învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute
după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La
clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare
acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităţilor
liber-alese, recreative.
(6)În
situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu
alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de
minute, iar în ultimele cinci minute se organizează activităţi de tip
recreativ.
(7)Pentru
clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi din învăţământul
postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după
fiecare oră; după a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de
minute.
(8)În
situaţii speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a
pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza
hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu informarea
inspectoratului şcolar.
Art. 12
(1)Durata
şi structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare, precum şi organizarea
procesului de învăţământ în cadrul programului "A doua şansă" sunt
reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(2)În
urma analizei de nevoi întreprinse de consiliul de administraţie, privind
resursele existente (umane, financiare şi materiale) din unitatea de
învăţământ, o comisie propune o ofertă sub formă de pachete educaţionale pentru
programul "Şcoala după şcoală", conform metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Programul
"Şcoala după şcoală" se organizează prin decizia consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar.
CAPITOLUL III: Formaţiunile de
studiu
Art. 13
(1)În
unităţile de învăţământ, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de
studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a
consiliului de administraţie, conform prevederilor legale.
(2)În
situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare din partea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, unităţile de învăţământ
pot organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul
maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. În
această situaţie, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ are
posibilitatea de a consulta şi consiliul clasei, în vederea luării deciziei.
(3)În
localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă
a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici
decât minimul prevăzut de lege, la solicitarea conducerii unităţii de
învăţământ. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de
studiu aparţine ministerului, după consultarea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ respective.
(4)Activitatea
de învăţământ în regim simultan se reglementează prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(5)Ministerul
stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de învăţământ/modulele la
care predarea se face individual sau pe grupe de elevi.
(6)În
situaţii temeinic motivate, în unităţile de învăţământ liceal şi profesional,
în care numărul de elevi de la o specializare/domeniu de pregătire profesională
este insuficient pentru alcătuirea unei clase, se pot organiza clase cu dublu
profil sau dublă specializare/calificare.
(7)Clasele
menţionate la alin. (6) se organizează pentru profiluri/domenii de
pregătire/specializări/calificări la care disciplinele generale sunt comune, la
solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul
inspectoratului şcolar şi aprobarea ministerului.
(8)La
disciplinele comune pentru toţi elevii claselor menţionate la alin. (6),
activitatea se desfăşoară cu toată clasa, iar la disciplinele/modulele de specialitate
activitatea se desfăşoară pe grupe.
(9)Consiliul
de administraţie poate decide constituirea de grupe pentru elevi care optează
pentru aceleaşi opţionale, în conformitate cu prevederile Statutului elevului,
cu încadrarea în numărul de norme aprobat.
Art. 14
(1)Învăţământul
special şi special integrat pentru preşcolarii/elevii cu deficienţe uşoare şi
moderate sau grave/profunde/severe/asociate se organizează individual, pe grupe
sau clase cu efective stabilite prin lege, în funcţie de tipul şi de gradul
deficienţei.
(2)Pentru
fiecare preşcolar/elev cu deficienţe grave/profunde/severe/asociate orientat de
către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională pentru învăţământul
de masă, efectivele existente ale claselor se diminuează cu 3 preşcolari/elevi.
Art. 15
(1)La
înscrierea în învăţământul gimnazial, liceal şi profesional se asigură, de regulă,
continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a
unităţii de învăţământ.
(2)Conducerea
unităţii de învăţământ constituie, de regulă, formaţiunile de studiu astfel
încât elevii din aceeaşi formaţiune de studiu să studieze aceleaşi limbi
străine.
(3)În
unităţile de învăţământ în care constituirea formaţiunilor de studiu nu se
poate face cu respectarea prevederilor alin. (2), conducerile unităţilor de
învăţământ asigură în program un interval orar care să permită cuplarea mai
multor clase la studiul limbilor moderne.
(4)În
situaţii temeinic motivate, la solicitarea scrisă a părinţilor sau a elevilor
majori, consiliul de administraţie poate hotărî inversarea ordinii de studiere
a limbilor modeme sau schimbarea lor.
(5)În
cazurile menţionate la alin. (4), conducerea unităţii de învăţământ, în
interesul superior al elevului, poate să asigure un program de sprijin al
elevilor care nu au studiat limba modernă respectivă sau nu se află la acelaşi
nivel de studiu cu ceilalţi elevi din clasă/grupă, cu încadrarea în bugetul
unităţii de învăţământ.
TITLUL III: Managementul
unităţilor de învăţământ
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 16
(1)Managementul
unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică este asigurat în
conformitate cu prevederile legale.
(2)Unitatea
de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de
administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi.
(3)Pentru
îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se
consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral,
reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care
au membri în unitate, consiliul reprezentativ al părinţilor şi/sau asociaţia
părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi cu reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în
susţinerea învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în desfăşurarea instruirii
practice a elevilor.
Art. 17
Consultanţa
şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ se asigură, la cererea
directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic.
CAPITOLUL II: Consiliul de
administraţie
Art. 18
(2)Consiliul
de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de
învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice.
(4)Pentru
unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie
este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
Art. 19
(1)La
şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de
observatori, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.
(2)La
şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind
elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca
reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care are statut de observator.
(3)Reprezentantul
elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele
consiliului de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform
procedurii de alegere a elevului reprezentant în consiliul de administraţie al
unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
CAPITOLUL III: Directorul
Art. 20
(1)Directorul
exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu
legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu hotărârile consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi cu prevederile prezentului
regulament.
(2)Funcţia
de director în unităţile de învăţământ de stat se ocupă, conform legii, prin
concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului
naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea
funcţiei de director se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(3)Pentru
asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării
suplimentare, după promovarea concursului, directorul încheie contract de
management administrativ-financiar cu primarul unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială se află unitatea de
învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean, pentru unităţile de
învăţământ special. Modelul-cadru al contractului de management
administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).
(4)Directorul
încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general.
Modelul-cadru al contractului de management educaţional este anexă la
metodologia prevăzută la alin. (2).
(5)Pe
perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii,
funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la
nivel local, judeţean sau naţional.
(6)În
unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul
dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităţii respective.
Respectarea criteriilor de competenţă profesională este obligatorie.
(7)În
unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în care
există şi clase cu predare în limba română, unul dintre directori este un cadru
didactic care nu aparţine minorităţilor şi care predă în limba română.
(8)Directorul
unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea
motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la
propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri, în această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit în
urma solicitării scrise a primarului, cu acordul inspectoratului şcolar.
Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al
inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare
din funcţie a directorului unităţii de învăţământ.
(9)Directorul
unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie,
la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi,
prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(10)În
cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de
învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea
concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic
titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia
inspectorului şcolar general, în baza avizului consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi
cu acordul scris al persoanelor solicitate.
Art. 21
(1)În exercitarea funcţiei de
conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:
a)este reprezentantul legal al unităţii
de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
d)asigură corelarea obiectivelor
specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;
e)coordonează procesul de obţinere a
autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
h)prezintă anual raportul asupra
calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ; raportul este prezentat în faţa
consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor şi/sau
conducerii asociaţiei de părinţi; raportul este adus la cunoştinţa
autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar.
(2)În exercitarea funcţiei de
ordonator de credite, directorul are următoarele atribuţii:
a)propune consiliului de administraţie,
spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
(3)În exercitarea funcţiei de
angajator, directorul are următoarele atribuţii:
d)propune consiliului de administraţie
vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea
personalului;
e)îndeplineşte atribuţiile prevăzute de
Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, precum şi atribuţiile prevăzute de alte acte normative,
elaborate de minister.
(4)Alte atribuţii ale
directorului sunt:
1.a) propune inspectoratului şcolar,
spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul de
administraţie;
2.b) coordonează activitatea de
elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre
aprobare consiliului de administraţie;
3.c) coordonează activitatea de
colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru
educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de
introducerea datelor în Sistemul informatic integrat al învăţământului din
România (SIIIR);
4.d) propune consiliului de
administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi regulamentul de organizare
şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
5.e) coordonează activitatea de
recenzare a copiilor/elevilor din circumscripţia şcolară, în cazul unităţilor
de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
6.f) stabileşte componenţa nominală a
formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii consiliului de administraţie;
7.g) elaborează proiectul de încadrare
cu personal didactic de predare, precum şi statul de personal didactic auxiliar
şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, consiliului de administraţie;
8.h) numeşte, după consultarea
consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie, profesorii
diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare;
9.i) emite, în baza hotărârii consiliului
de administraţie, decizia de numire a cadrului didactic, membru al consiliului
clasei, care preia atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care
acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
10.j) numeşte, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor arondate, din rândul
cadrelor didactice - de regulă, titulare - care îşi desfăşoară activitatea în
structurile respective;
11.k) emite, în baza hotărârii
consiliului de administraţia, decizia de constituire a catedrelor şi comisiilor
din cadrul unităţii de învăţământ;
12.l) coordonează comisia de întocmire
a orarului cursurilor unităţii de învăţământ şi îl propune spre aprobare
consiliului de administraţie;
13.m) aprobă graficul serviciului pe
şcoală al personalului didactic; atribuţiile acestuia sunt precizate în
regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
14.n) propune consiliului de
administraţie, spre aprobare, calendarul activităţilor educative al unităţii de
învăţământ;
16.p) emite, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, decizia de aprobare a regulamentelor de
funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi
cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ;
17.q) elaborează instrumente interne de
lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor
activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi le supune spre
aprobare consiliului de administraţie;
18.r) asigură, prin şefii catedrelor şi
responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a
programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;
19.s) controlează, cu sprijinul şefilor
de catedră şi responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului
instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin asistenţe la ore şi
prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi
extraşcolare;
21.u) monitorizează activitatea
cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora în colectivul
unităţii de învăţământ;
22.v) aprobă asistenţa la orele de curs
sau la activităţi educative şcolare şi extraşcolare, a responsabililor de
catedră şi responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
23.w) consemnează zilnic în condica de
prezenţă absenţele şi întârzierile personalului didactic şi a salariaţilor de
la programul de lucru;
24.x) îşi asumă, alături de consiliul
de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ;
27.aa) răspunde de întocmirea,
eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de
studii, precum şi de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă
şcolară;
28.bb) aprobă procedura de acces în
unitatea de învăţământ a persoanelor din afara acesteia, inclusiv de către
reprezentanţii mass-media, în condiţiile stabilite prin regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Reprezentanţii
instituţiilor cu drept de îndrumare şi control asupra unităţilor de învăţământ,
precum şi persoanele care participă la procesul de monitorizare şi evaluare a
calităţii sistemului de învăţământ au acces neîngrădit în unitatea de
învăţământ.
(5)Directorul
îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie,
potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în
vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.
(6)Pentru
realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanţii
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ şi/sau, după
caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate
cu prevederile legale.
(7)Directorul
are obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un alt
cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în situaţia
imposibilităţii exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.
Art. 22
În
exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite în conformitate cu
prevederile art. 21, directorul emite decizii şi note de serviciu.
Art. 23
(1)Drepturile
şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de
legislaţia în vigoare, de prezentul regulament, regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ, de regulamentul intern şi de contractele
colective de muncă aplicabile.
(2)Perioada
concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul
şcolar general.
CAPITOLUL IV: Directorul adjunct
Art. 24
(1)În
activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori
adjuncţi aflaţi în subordinea sa directă.
(2)Numărul
directorilor adjuncţi se stabileşte în conformitate cu normele metodologice
elaborate de minister şi cu alin. (1) al prezentului articol.
(3)Se poate numi un director
adjunct, pentru:
a)unităţile de învăţământ de nivel primar
şi/sau gimnazial care au peste 30 de formaţiuni de studiu;
b)unităţile de învăţământ primar şi/sau
gimnazial care au între 20 şi 30 de clase şi îndeplinesc una dintre condiţiile:
au cel puţin 10 clase inclusiv din învăţământul primar şi/sau grupe din
învăţământul preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor într-o
unitate şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în limba
română într-o unitate şcolară cu predare într-o limbă a minorităţilor;
c)unităţile de învăţământ primar şi/sau
gimnazial care au între 20 şi 30 de clase şi au internat şi cantină;
e)unităţile de învăţământ
liceal/postliceal care au între 20 şi 25 de clase şi îndeplinesc una din
condiţiile: au cel puţin 10 clase din învăţământul primar şi/sau grupe din
învăţământul preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor într-o
unitate şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în limba
română într-o unitate şcolară cu predare într-o limbă a minorităţilor;
f)unităţile de învăţământ
liceal/postliceal care au între 20 şi 25 de clase şi au internat şi cantină.
(4)Se
pot numi doi directori adjuncţi pentru unităţile de învăţământ de nivel
gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste 50 de formaţiuni de
studiu.
(5)Se
pot numi trei directori adjuncţi pentru unităţile de învăţământ de nivel
gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste 70 de formaţiuni de
studiu sau cu peste 70 de formaţiuni de studiu din învăţământul antepreşcolar
şi preşcolar.
Art. 25
(1)Funcţia
de director adjunct al unităţii de învăţământ de stat se ocupă, conform legii,
prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale
corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru
ocuparea funcţiei de director adjunct se organizează conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(2)Directorul
adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la
propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri. Propunerea se analizează de către consiliul de administraţie al
inspectoratului şcolar şi, în baza hotărârii acestuia, inspectorul şcolar
general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului adjunct al
unităţii de învăţământ.
(3)În
situaţia în care propunerea de eliberare din funcţia este făcută de către consiliul
profesoral, este obligatorie realizarea unui audit în urma solicitării scrise a
primarului cu acordul inspectoratului şcolar. Rezultatele auditului se
analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.
(4)Directorul
adjunct al unităţii de învăţământ particular poate fi eliberat din funcţie prin
decizia persoanei juridice fondatoare.
(5)Eliberarea
din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ liceal militar se
face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu avizul Ministerului Apărării
Naţionale.
Art. 26
(1)Directorul
adjunct îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de management
educaţional, anexă la metodologia prevăzută la art. 20 alin. (4), şi
îndeplineşte atribuţiile stabilite prin fişa postului, anexă la contractul de
management educaţional, precum şi atribuţiile delegate de director pe perioade
determinate.
Art. 27
(1)Perioada
concediului anual de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către
directorul unităţii de învăţământ.
(2)Pe
perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de învăţământ
nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte în
cadrul unui partid politic la nivel local, judeţean sau naţional.
CAPITOLUL V: Tipul şi conţinutul
documentelor manageriale
Art. 28
Pentru
optimizarea managementului unităţii de învăţământ, conducerea acesteia
elaborează documente manageriale, astfel:
Art. 29
(1)Documentele de diagnoză ale
unităţii de învăţământ sunt:
(2)Conducerea
unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză privind
domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională
şi la atingerea obiectivelor educaţionale.
Art. 30
(1)Rapoartele
semestriale şi anuale de activitate se întocmesc de către director şi
directorul adjunct/directorii adjuncţi, după caz.
(2)Rapoartele
semestriale şi anuale de activitate se validează de către consiliul de
administraţie, la propunerea directorului, la începutul semestrului al doilea,
respectiv la începutului anului şcolar următor.
(3)Rapoartele
semestriale şi anuale de activitate validate sunt prezentate de către director
în şedinţa Consiliului profesoral.
Art. 31
Rapoartele
semestriale şi anuale de activitate sunt făcute publice pe site-ul unităţii de
învăţământ sau, în lipsa acestuia, prin orice altă formă, fiind documente care
conţin informaţii de interes public.
Art. 32
Raportul
anual de evaluare internă (RAEI) se întocmeşte de către comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii, se validează de către consiliul de administraţie,
la propunerea coordonatorului comisiei şi se prezintă, spre analiză,
consiliului profesoral.
Art. 33
(1)Documentele de prognoză ale
unităţii de învăţământ realizate pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei
anterioare sunt:
a)planul de dezvoltare instituţională,
respectiv planul de acţiune al şcolii pentru învăţământul profesional şi tehnic
(PAS);
(2)Directorul
poate elabora şi alte documente de prognoză, în scopul optimizării
managementului unităţii de învăţământ.
Art. 34
(1)Planul de dezvoltare
instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung şi se
elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de
trei - cinci ani. Acesta conţine:
a)prezentarea unităţii: istoric şi starea
actuală a resurselor umane, materiale şi financiare, relaţia cu comunitatea
locală şi organigramă;
b)analiza de nevoi, alcătuită din analiza
mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PESTE);
d)planificarea tuturor activităţilor unităţii
de învăţământ, respectiv activităţi manageriale, obiective, termene, stadii de
realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi
evaluare.
(2)Planul
de acţiune al şcolii (PAS) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic
corelează oferta educaţională şi de formare profesională cu nevoile de
dezvoltare socio-economică la nivel local, judeţean şi regional.
(3)Planul
de acţiune al şcolii (PAS) se realizează în baza ghidului de elaborare emis de
către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
(4)Planul
de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS) se
dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către
consiliul de administraţie.
Art. 35
(1)Planul
managerial constituie documentul de acţiune pe termen scurt şi se elaborează de
către director pentru o perioadă de un an şcolar.
(2)Planul
managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi
inspectoratului şcolar la specificul unităţii, precum şi a obiectivelor
strategice ale planului de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar
respectiv.
(3)Planul
managerial se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă
de către consiliul de administraţie.
(4)Directorul
adjunct întocmeşte propriul plan managerial conform fişei postului, în
concordanţă cu planul managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare
instituţională.
Art. 36
Planul
operaţional constituie documentul de acţiune pe termen scurt, se elaborează
pentru un an şcolar şi reprezintă planul de implementare a proiectului de
dezvoltare instituţională. Planul operaţional se dezbate şi se avizează de
către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.
Art. 37
Directorul
ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru
elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv
a procedurilor formalizate pe activităţi. Planul de dezvoltare a sistemului de
control intern managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile,
responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente.
Art. 38
TITLUL IV: Personalul unităţilor
de învăţământ
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 39
(1)În
unităţile de învăţământ, personalul este format din personal didactic de
conducere, didactic de predare şi de instruire practică, didactic auxiliar şi
personal nedidactic.
(2)Selecţia
personalului didactic, a celui didactic auxiliar şi a celui nedidactic din
unităţile de învăţământ se face conform normelor specifice fiecărei categorii
de personal.
(3)Angajarea
personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în unităţile
de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului
individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.
Art. 40
(1)Drepturile
şi obligaţiile personalului din învăţământ sunt reglementate de legislaţia în
vigoare.
(2)Personalul
din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească condiţiile de studii
cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de vedere medical.
(3)Personalul
din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în
concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor/elevilor, o
vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.
(4)Personalului
din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare acţiuni de
natură să afecteze imaginea publică a copilului/elevului, viaţa intimă, privată
şi familială a acestuia sau ale celorlalţi salariaţi din unitate.
(5)Personalului
din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale,
precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional copiii/elevii şi/sau colegii.
(6)Personalul
din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a veghea la siguranţa
copiilor/elevilor, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a
activităţilor şcolare şi extracurriculare/extraşcolare.
(7)Personalul
din învăţământul preuniversitar are obligaţia să sesizeze, după caz,
instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia
generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice
încălcări ale drepturilor copiilor/elevilor, inclusiv în legătură cu aspecte
care le afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.
Art. 41
(1)Structura
de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele
de funcţii şi prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ.
(2)Prin
organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă,
organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru,
compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de
legislaţia în vigoare.
(3)Organigrama
se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de
către consiliul de administraţie şi se înregistrează la secretariatul unităţii
de învăţământ.
Art. 42
(1)Coordonarea
activităţii structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un
coordonator numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre
a consiliului de administraţie, la propunerea directorului.
(2)La
nivelul structurilor arondate unităţilor de învăţământ se pot constitui
subcomisii şi colective de lucru proprii. Conform regulamentului de organizare
şi funcţionare a unităţii de învăţământ, acestea sunt integrate în organismele
corespunzătoare de la nivelul acesteia.
Art. 43
Personalul
didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în
colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate
cu normele legale în vigoare şi cu prevederile prezentului regulament.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ cuprinde
prevederi specifice referitoare la organizarea şi funcţionarea catedrelor,
comisiilor şi colectivelor.
Art. 44
Personalul
didactic auxiliar şi nedidactic este organizat în compartimente de specialitate
care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în conformitate
cu organigrama unităţii de învăţământ.
Art. 45
La
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează, de regulă, următoarele
compartimente/servicii de specialitate: secretariat, financiar, administrativ,
precum şi alte compartimente sau servicii, potrivit legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL II: Personalul didactic
Art. 46
Personalul
didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de
contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 47
Pentru
încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic are obligaţia să
prezinte un certificat medical, eliberat pe un formular specific, aprobat prin
ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi
ministrului sănătăţii.
Art. 48
Personalul
didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în
condiţiile legii.
Art. 49
Se
interzice personalului didactic de predare să condiţioneze evaluarea
copiilor/elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la grupă/clasă de
obţinerea oricărui tip de avantaje de la copii/elevi sau de la reprezentanţii
legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se
sancţionează conform legii.
Art. 50
În
unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durata desfăşurării
cursurilor, serviciul pe şcoală al personalului didactic de predare şi
instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore de curs.
Atribuţiile personalului de serviciu sunt stabilite prin regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de dimensiunea
perimetrului şcolar, de numărul elevilor şi de activităţile specifice care se
organizează în unitatea de învăţământ.
CAPITOLUL III: Personalul
nedidactic
Art. 51
(1)Personalul
nedidactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi
de contractele colective de muncă aplicabile.
(2)Organizarea
şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice dintr-o unitate
de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele
concursului.
(3)Angajarea
personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se
face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin
încheierea contractului individual de muncă.
Art. 52
(1)Activitatea
personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul de
patrimoniu.
(2)Programul
personalului nedidactic se stabileşte de către administratorul de patrimoniu
potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către
directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
(3)Administratorul
de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În
funcţie de nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de
patrimoniu schimbarea acestor sectoare.
(4)Administratorul
de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât
cele necesare unităţii de învăţământ.
(5)Administratorul
de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul compartimentului
administrativ, desemnată de către director, trebuie să se îngrijească, în
limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a
unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii
copiilor/elevilor/personalului din unitate.
CAPITOLUL IV: Evaluarea
personalului din unităţile de învăţământ
Art. 53
(1)Evaluarea
personalului se face conform legislaţiei în vigoare şi a contractelor colective
de muncă aplicabile.
(2)Inspectoratul
şcolar realizează evaluarea periodică a resursei umane din unităţile de
învăţământ preuniversitar, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Art. 54
(1)Evaluarea
personalului didactic se realizează, în baza fişei de evaluare adusă la
cunoştinţă la începutul anului şcolar.
(3)Conducerea
unităţii de învăţământ va comunica în scris personalului didactic/nedidactic
rezultatul evaluării conform fişei specifice.
CAPITOLUL V: Răspunderea
disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ
Art. 55
Personalul
didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere răspund disciplinar
conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 56
Personalul
nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003
- Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
TITLUL V: Organisme funcţionale
şi responsabilităţi ale cadrelor didactice
CAPITOLUL I: Organisme
funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ
SECŢIUNEA 1: Consiliul profesoral
Art. 57
(1)Consiliul
profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice de conducere, de
predare şi de instruire practică dintr-o unitate de învăţământ. Preşedintele
consiliului profesoral este directorul.
(2)Consiliul
profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea
directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul personalului didactic
de predare şi instruire practică.
(3)Personalul
didactic de conducere, de predare şi instruire practică are dreptul să
participe la toate şedinţele consiliilor profesorale din unităţile de
învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea şi are obligaţia de a participa la
şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde declară, în
scris, la începutul fiecărui an şcolar, că are norma de bază. Absenţa
nemotivată de la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ
unde are norma de bază se consideră abatere disciplinară.
(4)Cvorumul
necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului profesoral este de 2/3 din
numărul total al membrilor, cadre didactice de conducere, de predare şi
instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ.
(5)Hotărârile
se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din
numărul total al membrilor consiliului profesoral cu norma de bază în unitate,
şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru
copii, elevi, părinţi/tutori/reprezentanţi legali. Modalitatea de vot se
stabileşte la începutul şedinţei.
(6)Directorul
unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral,
ales de consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi
inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.
(7)La
şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de
tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul nedidactic
din unitatea de învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai
consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai
operatorilor economici şi ai altor parteneri educaţionali. La şedinţele
consiliului profesoral pot participa şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care
au membri în unitate.
(8)La
sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi participanţii au obligaţia
să semneze procesul-verbal de şedinţă.
(9)Procesele-verbale
se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul
de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe
ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea
numărului paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(10)Registrul
de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit de un dosar care
conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele,
liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru
fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale
cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.
Art. 58
a)analizează,
dezbate şi validează raportul general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea de învăţământ, care se face public;
c)dezbate,
avizează şi propune consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de
dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
d)dezbate
şi aprobă rapoartele de activitate semestrial şi anual, precum şi eventuale
completări sau modificări ale acestora;
e)aprobă
raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentat de fiecare
învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor-diriginte,
precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi
corigenţe;
f)hotărăşte
asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc
abateri, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ,
g)propune
acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul didactic din unitatea
de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
h)validează
notele la purtare mai mici de 7, respectiv mai mici de 8 - în cazul unităţilor
de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi militar, precum şi
calificativele la purtare mai mici de "bine", pentru elevii din
învăţământul primar;
i)avizează
oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar următor şi o propune
spre aprobare consiliului de administraţie;
k)validează
fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii de învăţământ, în
baza cărora se stabileşte calificativul anual;
l)formulează
aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic, care solicită
acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii,
pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;
m)propune
consiliului de administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare
profesională ale cadrelor didactice;
n)propune
consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului "Profesorul
anului" personalului didactic de predare şi instruire practică cu
rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ; dezbate
şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
o)dezbate,
la solicitarea ministerului, a inspectoratului şcolar sau din proprie
iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter
normativ, care reglementează activitatea la nivelul sistemului naţional de
învăţământ, formulează propuneri de modificare sau de completare a acestora;
p)dezbate
probleme legate de conţinutul sau organizarea actului educaţional din unitatea
de învăţământ şi propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a
acestuia;
r)alege,
prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii, în condiţiile legii;
s)îndeplineşte,
în limitele legii, alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie,
precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare şi contractelor
colective de muncă aplicabile;
Art. 59
c)registrul
de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele
proceselor-verbale.
SECŢIUNEA 2: Consiliul clasei
Art. 60
(1)Consiliul
clasei funcţionează în învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi
postliceal şi este constituit din totalitatea personalului didactic care predă
la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi
al clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi, pentru toate clasele,
cu excepţia celor din învăţământul primar, şi a reprezentantului elevilor
clasei respective, desemnat prin vot secret de către elevii clasei.
(2)Preşedintele
consiliului clasei este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial,
liceal, profesional şi postliceal.
(3)Consiliul
clasei se întruneşte cel puţin o dată pe semestru sau ori de câte ori este
necesar, la solicitarea învăţătorului/ institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor
părinţilor şi ai elevilor.
Art. 61
c)coordonarea
intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în vederea optimizării
rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor educaţionale, stabilite
pentru colectivul clasei;
d)stabilirea
şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent
de învăţare;
Art. 62
b)stabileşte
măsuri de sprijin atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de
comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
c)stabileşte
notele/calificativele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de
frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolară;
propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, respectiv
mai mici de 8,00 pentru unităţile de învăţământ cu profil pedagogic, teologic
şi militar, sau a calificativelor mai mici de "bine", pentru
învăţământul primar;
e)participă
la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor
clasei;
f)analizează
abaterile disciplinare ale elevilor şi propune
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi,
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 63
(1)Consiliul
clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor şi
adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor săi.
(2)La
sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au obligaţia să
semneze procesul-verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în registrul de
procese-verbale ale consiliilor clasei, constituit la nivelul unităţii de
învăţământ, pe fiecare nivel de învăţământ. Registrul de procese-verbale se
numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Registrul de procese-verbale
al consiliilor clasei este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor,
numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.
Art. 64
c)registrul
de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.
SECŢIUNEA 3: Catedrele/Comisiile
metodice
Art. 65
(1)În
cadrul unei unităţi de învăţământ, catedrele/comisiile metodice se constituie
din minimum 3 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe
arii curriculare.
(2)În
învăţământul preşcolar şi primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe
grupe, pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe nivel de învăţământ.
(3)Activitatea
catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful catedrei, respectiv
responsabilul comisiei metodice, ales de către membrii catedrei/comisiei şi
validat de consiliul de administraţie al unităţii.
(4)Catedra/Comisia
metodică se întruneşte lunar sau de câte ori este necesar, la solicitarea
directorului ori a membrilor acesteia.
(5)Tematica
şedinţelor este elaborată la nivelul catedrei comisiei metodice, sub îndrumarea
responsabilului de catedră/responsabilului comisiei metodice, şi este aprobată
de directorul unităţii de învăţământ.
Art. 66
a)stabileşte
modalităţile concrete de implementare a curriculumului naţional, adecvate
specificului unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale ale
copiilor/elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi
atingerii standardelor naţionale;
b)elaborează
oferta de curriculum la decizia şcoli şi o propune spre dezbatere consiliului
profesoral; curriculumul la decizia şcolii cuprinde şi oferta stabilită la
nivel naţional;
c)elaborează
programe de activităţi semestriale şi anuale menite să conducă la atingerea
obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar;
d)consiliază
cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice
şi a planificărilor semestriale;
g)monitorizează
parcurgerea programei la fiecare grupă/clasă şi modul în care se realizează
evaluarea copiilor/elevilor; în acest sens, personalul didactic de predare şi
instruire practică are obligaţia de a completa condica de prezenţă inclusiv cu
tema orei de curs;
i)organizează
activităţi de pregătire specială a copiilor/elevilor cu ritm lent de învăţare
ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;
j)organizează
activităţi de formare continuă şi de cercetare - acţiuni specifice unităţii de
învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
m)propun,
la începutul anului şcolar, cadrele didactice care predau la fiecare formaţiune
de studiu;
n)orice
alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare şi din regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii.
Art. 67
a)organizează
şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte şi
completează dosarul catedrei/comisiei, coordonează realizarea instrumentelor de
lucru la nivelul catedrei/comisiei, elaborează rapoarte şi analize, propune
planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu
membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi alte activităţi stabilite prin
regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii);
b)stabileşte
atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei
metodice; atribuţia de responsabil de catedră/responsabilul comisiei metodice
este stipulată în fişa postului didactic;
c)evaluează,
pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii de
învăţământ, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, activitatea
fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
f)efectuează
asistenţe la ore, conform planului de activitate al catedrei/comisiei metodice
sau la solicitarea directorului;
g)elaborează
semestrial informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care le
prezintă în consiliul profesoral;
CAPITOLUL II: Responsabilităţi
ale personalului didactic în unitatea de învăţământ
SECŢIUNEA 1: Coordonatorul pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
Art. 68
(1)Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare este, de regulă,
un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral şi aprobat de către
consiliul de administraţie, în baza unor criterii specifice aprobate de către
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2)Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează
activitatea educativă din unitatea de învăţământ, iniţiază, organizează şi
desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ, cu
diriginţii, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ
al părinţilor/asociaţia de părinţi, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor,
cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.
(3)Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară
activitatea în baza prevederilor strategiilor ministerului educaţiei privind
educaţia formală şi nonformală.
(4)Directorul
unităţii de învăţământ stabileşte atribuţiile coordonatorului pentru proiecte
şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul
unităţii.
(5)Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi
remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform legislaţiei în
vigoare.
Art. 69
Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare are următoarele
atribuţii:
a)coordonează,
monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală din unitatea de
învăţământ;
b)avizează
planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale
clasei/grupei;
c)elaborează
proiectul programului/calendarul activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare ale unităţii de învăţământ, în conformitate cu planul de
dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul
şcolar şi minister, în urma consultării părinţilor şi a elevilor, şi îl supune
spre aprobare consiliului de administraţie;
e)identifică
tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor,
precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea elevilor şi
părinţilor;
f)prezintă
consiliului de administraţie rapoarte semestriale privind activitatea educativă
şi rezultatele acesteia;
i)elaborează
tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali pe teme educative;
j)propune/elaborează
instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la
nivelul unităţii de învăţământ;
k)facilitează
vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în străinătate, desfăşurate în cadrul
programelor de parteneriat educaţional;
Art. 70
h)documente
care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric/electronic,
transmise de inspectoratul şcolar şi minister, privind activitatea educativă
extraşcolară.
Art. 71
(1)Inspectoratul
şcolar stabileşte o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare.
(2)Activitatea
desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în
consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este
parte a planului de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ.
SECŢIUNEA 2: Profesorul diriginte
Art. 72
(1)Profesorul
diriginte coordonează activitatea clasei din învăţământul gimnazial, liceal,
profesional şi postliceal.
(2)Un
cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte la o singură
formaţiune de studiu.
(3)În
cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.
Art. 73
(1)Profesorii
diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în
baza hotărârii consiliului de administraţie, după consultarea consiliului
profesoral.
(2)La
numirea profesorilor diriginţi se are în vedere principiul continuităţii, astfel
încât o formaţiune de studiu să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui nivel
de învăţământ.
(3)De
regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic titular sau
suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de
învăţământ şi dare predă la clasa respectivă.
(4)Pot
fi numiţi ca profesori diriginţi şi cadrele didactice din centrele şi
cabinetele de asistenţă psihopedagogică.
Art. 74
(2)Profesorul
diriginte realizează, semestrial şi anual, planificarea activităţilor conform
proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale
colectivului de elevi pe care îl coordonează. Planificarea se avizează de către
directorul unităţii de învăţământ.
(3)Activităţile
de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională sunt obligatorii şi
sunt desfăşurate de profesorul diriginte în cadrul orelor de consiliere şi
orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz.
(4)Profesorul diriginte
desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională pentru elevii clasei. Activităţile se referă la:
a)teme stabilite în concordanţă cu
specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza
programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară
"Consiliere şi orientare";
b)teme de educaţie în conformitate cu
prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza
parteneriatelor încheiate de ministerul educaţiei cu alte ministere, instituţii
şi organizaţii.
(5)Orele
destinate activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice conform
planificării aprobate de directorul unităţii.
(6)Profesorul
diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare, pe care le stabileşte
după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei
şi nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.
Art. 75
(1)Pentru
realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali, profesorul diriginte stabileşte cel puţin o oră în fiecare lună în care
se întâlneşte cu aceştia, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor,
pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale
acestora.
(2)Planificarea
orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali de la fiecare formaţiune de studiu se aprobă de către director, se
comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai
acestora şi se afişează la avizierul şcolii.
Art. 76
1.organizează şi coordonează:
c)întâlniri cu părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori
este cazul;
f)activităţi extracurriculare şi
extraşcolare în unitatea de învăţământ activităţi extracurriculare:
2.monitorizează:
e)participarea elevilor la programe sau
proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;
3.colaborează cu:
a)profesorii clasei şi coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea
privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice
activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul
instinctiv-educativ, care-i implică pe elevi;
b)cabinetele de asistenţă
psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;
c)directorul unităţii de învăţământ,
pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea
unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme
administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv
în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau
situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
d)comitetul de părinţi, părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali pentru toate aspectele care vizează activitatea
elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi
parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
f)compartimentul secretariat, pentru
întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
g)persoana desemnată pentru gestionarea
SIIIR, în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevi;
4.informează:
a)elevii şi părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali, despre prevederile regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ;
b)elevii şi părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali, cu privire la reglementările referitoare la
examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează
activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
c)părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali, despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre
frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, precum şi în scris, ori de câte ori
este nevoie;
d)părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali, în cazul în care elevul înregistrează absenţe nemotivate; informarea se
face în scris; numărul acestora se stabileşte prin regulamentul de organizare
şi funcţionare a fiecărei unităţi de învăţământ.
e)părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali, în scris, referitor la situaţiile de corigentă, sancţionările
disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
5.îndeplineşte
alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în
conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.
Art. 77
a)răspunde
de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, împreună cu elevi,
părinţi, tutori sau susţinători legali, precum şi cu membrii consiliului
clasei;
c)motivează
absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi
ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
d)încheie
situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o
consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
f)propune
consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
g)completează
documentele specifice colectivului de elevi şi monitorizează completarea
portofoliului educaţional al elevilor;
Art. 78
Dispoziţiile
art. 76 şi 77 se aplică în mod corespunzător personalului didactic din
învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
CAPITOLUL III: Comisiile din
unităţile de învăţământ
Art. 79
(1)La nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ funcţionează următoarele comisii:
(2)Comisiile cu caracter
permanent sunt:
f)Comisia pentru prevenirea şi eliminarea
violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi
promovarea interculturalităţii;
(3)Comisiile
cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului
şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în
anumite perioade ale anului şcolar, iar comisiile cu caracter ocazional sunt
înfiinţate ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii,
pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul unităţii de
învăţământ.
(4)Comisiile
cu caracter temporar şi ocazional vor fi stabilite de fiecare unitate de
învăţământ, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ.
Art. 80
(1)Comisiile
de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza
deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. În cadrul
comisiilor prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. b), f) şi g) sunt cuprinşi şi
reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor, tutorilor sau ai susţinătorilor legali,
nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv comitetul/asociaţia de
părinţi.
(2)Activitatea
comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de membrii
comisiei sunt reglementate prin acte normative sau prin regulamentul de
organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
(3)Fiecare
unitate de învăţământ îşi elaborează proceduri, privind funcţionarea comisiilor
în funcţie de nevoile proprii.
TITLUL VI: Structura, organizarea
şi responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
CAPITOLUL I: Compartimentul
secretariat
Art. 81
(1)Compartimentul
secretariat cuprinde, după caz, posturile de secretar-şef, secretar şi
informatician.
(3)Secretariatul
funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, aprobat de director, în
baza hotărârii consiliului de administraţie.
Art. 82
c)întocmirea
şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente
solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;
d)înscrierea
copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi
actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind
mişcarea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor
consiliului de administraţie;
e)rezolvarea
problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor
naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante,
conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fisa postului;
f)completarea,
verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor
referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii;
g)procurarea,
completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor
şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul juridic
al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul
preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice;
h)selecţia,
evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea
termenelor de păstrare, stabilite prin "Indicatorul termenelor de
păstrare", aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice;
i)păstrarea
şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi semnate de persoanele
competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;
j)întocmirea
şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor, potrivit
legislaţiei în vigoare sau fişei postului;
l)întocmirea,
actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de
învăţământ;
o)întocmirea
şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul
compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
p)orice
alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare,
contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii, regulamentul intern, hotărârile consiliului de
administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Art. 83
(1)Secretarul-şef/Secretarul
unităţii de învăţământ pune la dispoziţia personalului condicile de prezenţă,
fiind responsabil cu siguranţa acestora.
(2)Secretarul-şef/Secretarul
răspunde de securitatea cataloagelor şi verifică, la sfârşitul orelor de curs,
împreună cu profesorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor încheind un
proces-verbal în acest sens.
(3)În
perioada cursurilor, cataloagele se păstrează în cancelarie, într-un fişet
securizat, iar în perioada vacanţelor şcolare, la secretariat, în aceleaşi
condiţii de siguranţă.
(4)În
situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi
îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal
didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil al
personalului solicitat.
(5)Se
interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole,
caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare de
obţinerea de beneficii materiale.
CAPITOLUL II: Serviciul financiar
SECŢIUNEA 1: Organizare şi
responsabilităţi
Art. 84
(1)Serviciul financiar reprezintă
structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt
realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea
şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu
privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia
în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii şi de regulamentul intern.
(2)Serviciul financiar cuprinde, după caz,
administratorul financiar, precum şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei
prevăzute de legislaţia în vigoare, denumit generic "contabil".
Art. 85
b)gestionarea, din punct de vedere
financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate
cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de
administraţie;
c)întocmirea proiectului de buget şi a
raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor
colective de muncă aplicabile;
f)consemnarea în documente justificative a
oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi
înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
h)valorifică rezultatele procesului de
inventariere, a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte
ori consiliul de administraţie consideră necesar;
j)îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale
ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
l)avizarea, în condiţiile legii, a
proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin
care se angajează fondurile unităţii;
n)întocmirea, cu respectarea normelor
legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea
şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele
legale în materie;
o)orice alte atribuţii specifice
serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile consiliului de
administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
SECŢIUNEA 2: Management financiar
Art. 86
(1)Întreaga activitate financiară a
unităţilor de învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu respectarea
legislaţiei în vigoare.
Art. 87
Pe baza bugetului aprobat, directorul şi
consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice,
stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor
categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Art. 88
(2)Resursele extrabugetare ale unităţii
pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de
administraţie.
CAPITOLUL III: Compartimentul
administrativ
SECŢIUNEA 1: Organizare şi
responsabilităţi
Art. 89
(1)Compartimentul administrativ este
coordonat de administratorul de patrimoniu şi cuprinde personalul nedidactic al
unităţii de învăţământ.
Art. 90
b)realizarea reparaţiilor, care sunt în
sarcina unităţii, şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi
gospodărire a unităţii de învăţământ;
d)realizarea demersurilor necesare
obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ;
e)recepţia bunurilor, serviciilor şi a
lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul compartimentului;
f)înregistrarea modificărilor produse cu
privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi
prezentarea actelor corespunzătoare Serviciului financiar;
h)punerea în aplicare a măsurilor
stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ privind sănătatea şi
securitatea în muncă, situaţiile de urgenţă şi P.S.I.;
j)orice alte atribuţii specifice
compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, hotărârile consiliului
de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
SECŢIUNEA 2: Management
administrativ
Art. 91
Evidenţa, organizarea, actualizarea
documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare la
patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale a unităţilor de
învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 92
(1)Inventarierea bunurilor unităţii de
învăţământ se realizează de către comisia de inventariere, numită prin decizia
directorului.
(2)Modificările care se operează în
listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se
supun aprobării consiliului de administraţie de către director, la propunerea
administratorului de patrimoniu, în baza solicitării compartimentelor
funcţionale.
Art. 93
(1)Bunurile aflate în proprietatea
unităţii de învăţământ de stat sunt administrate de către consiliul de
administraţie.
(2)Bunurile aflate în proprietatea
unităţii de învăţământ particular sunt supuse regimului juridic al proprietăţii
private.
Art. 94
Bunurile, care sunt temporar disponibile
şi care sunt în proprietatea sau administrarea unităţii de învăţământ, pot fi
închiriate în baza hotărârii consiliului de administraţie.
CAPITOLUL IV: Biblioteca şcolară
sau Centrul de documentare şi informare
Art. 95
(1)În
unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează Biblioteca şcolară sau
Centrul de documentare şi informare.
(2)Acestea
se organizează şi funcţionează în baza Legii bibliotecilor şi a regulamentului
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(4)Centrele
de documentare şi informare se pot înfiinţa şi pot funcţiona în orice unitate
de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional prin decizia
directorului Casei Corpului Didactic, pe baza criteriilor stabilite de
ministerul educaţiei, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar.
(5)Într-un
centru de documentare şi informare pot activa, în condiţiile legii, atât
profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.
(6)În
unităţile de învăţământ se asigură accesul gratuit al elevilor şi al
personalului la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de
e-learning.
(7)Platforma
şcolară de e-learning este utilizată de către unitatea de învăţământ, pentru a
acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar, precum şi
elevilor care nu pot frecventa temporar şcoala, din motive de sănătate.
TITLUL VII: Elevii
CAPITOLUL I: Dobândirea şi
exercitarea calităţii de elevi
Art. 96
Art. 97
(2)Înscrierea
se aprobă de către consiliul de administraţie, cu respectarea legislaţiei în
vigoare, a prezentului regulament şi a regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii, ca urmare a solicitării scrise a părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali.
Art. 98
(1)Înscrierea
în învăţământul de nivel preşcolar şi primar se face conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(2)În
situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul
acumulează absenţe ca urmare a unor probleme de sănătate sau se observă, din
cauza înscrierii anticipate din punctul de vedere al vârstei, manifestări de
oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a elevului în
vederea reînscrierii în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I în următorul
an şcolar.
(3)În
situaţia solicitării de retragere menţionate la alin. (2), unităţile de
învăţământ vor consilia părinţii, tutorii sau susţinătorii legali privind
nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al elevului şi îi vor informa
că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în situaţia în care evaluarea
dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea reînscrierii în clasa
pregătitoare.
(4)Evaluarea
dezvoltării psihosomatice a elevilor, menţionată la alin. (3), se efectuează
sub coordonarea Centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi
asistenţă educaţională.
Art. 99
Înscrierea
în clasa a IX-a din învăţământul liceal, respectiv în anul I de studiu din
învăţământul profesional şi postliceal se face în conformitate cu metodologia
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
Art. 100
Elevii
promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor, dacă nu există prevederi
specifice de admitere în clasa respectivă.
Art. 101
(1)Calitatea
de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la
activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.
(2)Calitatea
de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar
de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul".
Art. 102
(1)Prezenţa
elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care
consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.
(2)Motivarea
absenţelor se face de către învăţătorul/ institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor
justificative.
(3)În
cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia
de a prezenta personal învăţătorului/ institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/ profesorului diriginte actele justificative pentru
absenţele copilului său.
(4)Actele
medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt, după caz: adeverinţă
eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de
specialitate, adeverinţă/certificat medical/foaie de externare/scrisoare
medicală eliberate de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele
medicale trebuie să aibă viza cabinetului şcolar sau a medicului de familie
care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
(5)În
limita a 20 de ore de curs pe semestru, absenţele pot fi motivate doar pe baza
cererilor scrise ale părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului
sau ale elevului major, adresate învăţătorului/institutorului/profesorului
pentru învăţământul primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în
prealabil de motivare de către directorul unităţii.
(6)Actele
pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în termen de 7 zile de
la reluarea activităţii elevului şi sunt păstrate de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(8)În
cazul elevilor reprezentanţi, absenţele se motivează pe baza actelor
justificative, conform prevederilor statutului elevului.
Art. 103
(1)La
cererea scrisă a directorilor unităţilor de învăţământ cu program sportiv
suplimentar, a profesorilor - antrenori din unităţile de învăţământ cu program
sportiv integrat, a directorilor cluburilor sportive şcolare/asociaţiilor
sportive şcolare sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul
unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la
cantonamente şi la competiţii de nivel local, judeţean, regional, naţional şi
internaţional.
(2)Directorul
unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la
olimpiadele şi concursurile şcolare şi profesionale organizate la nivel local,
judeţean/interjudeţean, regional, naţional şi internaţional, la cererea scrisă
a profesorilor îndrumători/însoţitori.
Art. 104
Elevii
din învăţământul preuniversitar retraşi se pot reînmatricula, la cerere, la
începutul anului şcolar la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă
de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.
Art. 105
(1)Elevii
aflaţi în situaţii speciale - cum ar fi naşterea unui copil, detenţie, care au persoane
în îngrijire şi altele asemenea - sunt sprijiniţi să finalizeze învăţământul
obligatoriu.
(2)Nerespectarea
de către elevi a îndatoririlor şi obligaţiilor prevăzute la art. 14 din
Statutul elevului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016, se sancţionează în conformitate cu art.
16 alin. (4) lit. a-f din acelaşi statut.
CAPITOLUL II: Activitatea
educativă extraşcolară
Art. 106
Activitatea
educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este concepută ca mijloc de
dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii
organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a
motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor
probleme comportamentale ale elevilor.
Art. 107
(1)Activitatea
educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se desfăşoară în afara
orelor de curs.
(2)Activitatea
educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se poate desfăşura fie în
incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale
copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în
spaţii educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.
Art. 108
(1)Activităţile
educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi:
culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive,
turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de
educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.
(2)Activităţile
educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative,
concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii,
serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de
formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.
(3)Activitatea
educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de
antepreşcolari/preşcolari/elevi, de către
educator-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesor pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de
învăţământ, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare.
(4)Activităţile
educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ, împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opţiunile
elevilor şi ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu
resursele de care dispune unitatea de învăţământ.
(5)Organizarea
activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a
altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de
domiciliu se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(6)Calendarul
activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie
al unităţii de învăţământ.
Art. 109
Art. 110
(1)Evaluarea
activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este
realizată, anual, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare.
(2)Raportul
anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii
de învăţământ este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în
consiliul de administraţie.
(3)Raportul
anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii
de învăţământ este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în
respectiva unitate.
Art. 111
Evaluarea
activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ
este parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.
CAPITOLUL III: Evaluarea
copiilor/elevilor
SECŢIUNEA 1: Evaluarea
rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Art. 112
Evaluarea are la bază identificarea
nivelului la care se află elevul raportat la competenţele specifice ale
fiecărei discipline în scopul optimizării învăţării.
Art. 113
(1)Conform legii, evaluările în
sistemul de învăţământ românesc se realizează la nivel de disciplină, domeniu
de studiu sau modul de pregătire.
(2)În sistemul de învăţământ
preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real
elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor
individuale de învăţare.
Art. 114
(2)La sfârşitul clasei pregătitoare,
evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de
învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se
finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil,
în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale
şi cercetării ştiinţifice.
Art. 115
(1)Instrumentele de evaluare se
stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale
beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.
Acestea sunt:
i)alte instrumente stabilite de
comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul
Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice/inspectoratele şcolare, elaborate
în conformitate cu legislaţia naţională.
(2)În învăţământul primar, la clasele
I-IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare
disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o evaluare
prin lucrare scrisă pe semestru.
Art. 116
Testele de evaluare, subiectele de
examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe
baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a
Curriculumului naţional.
Art. 117
(1)Rezultatele evaluării se
exprimă, după caz, prin:
a)aprecieri descriptive privind
dezvoltarea copilului - la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa
pregătitoare;
b)calificative la clasele I-IV şi
în învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe,
profunde sau asociate;
(2)Rezultatele evaluării se consemnează
în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: "Calificativul/data" sau
"Nota/data", cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi
preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa
pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare.
Art. 118
(1)Pentru nivelurile antepreşcolar şi
preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali.
(2)Calificativele/Notele acordate se
comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev
de către cadrul didactic care le acordă.
(3)În învăţământul primar cu predare în
limbile minorităţilor naţionale, calificativele se pot comunica şi în limba de
predare de către cadrul didactic.
(4)Numărul de calificative/note
acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv
nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin egal cu
numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac
excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de
calificative/note este de două.
(5)În cazul curriculumului organizat
modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie corelat cu numărul
de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura
modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note
acordate elevului la un modul este de două.
(6)Elevii aflaţi în situaţie de
corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul
de calificative/note prevăzute la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă
fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.
(7)Disciplinele la care se susţin lucrări
scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se
stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(8)Notele la lucrările scrise
semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui
scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează
în unitatea de învăţământ până la sfârşitul anului şcolar.
Art. 119
(1)La sfârşitul fiecărui semestru şi la
încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia
şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament.
(2)La sfârşitul fiecărui semestru,
învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin
care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta
a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
(3)La sfârşitul fiecărui semestru
învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra
situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 120
(1)La fiecare disciplină de studiu
media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul
regulament.
(2)La disciplinele de studiu la care nu
se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin
rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o
diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3)Media la evaluarea periodică este
media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la
lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte,
fără rotunjire.
(4)La disciplinele de studiu la care se
susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează
astfel: "media semestrială = (3M+T)/4", unde "M" reprezintă
media la evaluarea periodică, iar "T" reprezintă nota obţinută la
lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel
mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face
în favoarea elevului.
(5)Media anuală la fiecare disciplină
este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două
zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical,
pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de
pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6)Nota lucrării scrise semestriale
(teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală
roşie.
(7)În cazul în care curriculumul este
organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de
instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul
desfăşurării modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei
unui modul care se termină pe parcursul anului se face în momentul finalizării
acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este
considerată şi media anuală a modulului.
(8)Media anuală generală se calculează
ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate
disciplinele/modulele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului
organizat pe module, se calculează similar mediei generale a unei discipline.
Art. 121
(2)Pentru aceste clase, calificativul
semestrial pe disciplină/domeniu de studiu se stabileşte astfel: se aleg două
calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după
care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma
aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru
unul dintre cele două calificative.
(3)Pentru aceste clase,
calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul
dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza
următoarelor criterii:
d)realizarea unor sarcini din
programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul
didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal.
Art. 122
(1)În învăţământul primar,
calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină se consemnează în
catalog de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în
catalog de către învăţători/institutori/ profesorii pentru învăţământul primar.
(2)În învăţământul secundar inferior şi
secundar superior şi postliceal mediile semestriale şi anuale pe
disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a
predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de
profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 123
(1)Elevii scutiţi de efort fizic au
obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi
nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această
disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2)Pentru elevii scutiţi medical,
profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica
respectivă, "scutit medical în semestrul." sau "scutit medical
în anul şcolar.", specificând totodată documentul medical, numărul şi data
eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al
elevului, aflat la secretariat.
(3)Elevii scutiţi medical, semestrial
sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie
fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de
sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.
(4)Pentru integrarea în colectiv a
elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul
didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare,
măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.
Art. 124
Şcolarizarea elevilor sportivi
nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru centrele naţionale olimpice/de
excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor
structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară,
înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în aceste centre, se
transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. În cazul în care
şcolarizarea se realizează în unităţi de învăţământ care nu pot asigura
pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a
acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la unităţile de
învăţământ de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform
prezentului regulament.
Art. 125
(1)Părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite
dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris, într-o
cerere adresată unităţii de învăţământ, în care precizează şi numele cultului
solicitat.
(2)Schimbarea opţiunii de a frecventa
ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a
părintelui tutorelui legal instituit pentru elevul minor.
(3)În situaţia în care părinţii/tutorii
sau susţinătorilor legali ai elevului minor, respectiv elevul major decid, în
cursul anului şcolar, schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie,
situaţia şcolară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără
disciplina Religie.
(4)În mod similar se procedează şi
pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile
necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(5)Elevilor aflaţi în situaţiile
prevăzute la alin. (3) şi (4) li se vor asigura activităţi educaţionale
alternative în cadrul unităţii de învăţământ, stabilite prin hotărârea
consiliului de administraţie.
Art. 126
(1)Sunt declaraţi promovaţi elevii
care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul
cel puţin media anuală 5,00/calificativul "Suficient", iar la
purtare, media anuală 6,00/calificativul "Suficient".
(2)Elevii liceelor pedagogice, ai
liceelor teologice şi ai liceelor militare care obţin la purtare media anuală
mai mică de 8,00 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi
sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte
profiluri/licee cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de
organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.
Art. 127
(1)Elevii din clasele cu profil
artistic sau sportiv, care nu au media de cel puţin 6 la disciplina principală
de specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste
profiluri/specializări.
(2)Prin excepţie de la alin. (1) elevii
de la clasele cu specializările muzică şi coregrafie sunt declaraţi
necorespunzători pentru specializarea respectivă şi dacă nu obţin minimum 6,00
la examenul de sfârşit de an şcolar.
(3)Elevii menţionaţi la alin. (1) şi
(2) sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte
profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a
regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.
Art. 128
Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau
anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la
mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a)au absentat, motivat şi nemotivat, la
cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la
disciplinele/modulele respective;
b)au fost scutiţi de frecvenţă de către
directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru
perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale,
cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi
pregătire specializată;
e)nu au un număr suficient de
calificative/note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au
calificativele/mediile semestriale ori anuale la disciplinele/modulele
respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive
decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.
Art. 129
(1)Elevii declaraţi amânaţi pe
semestrul I îşi încheie situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la
revenirea la şcoală.
(2)Încheierea situaţiei şcolare a
elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza calificativelor/notelor
consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.
(3)Încheierea situaţiei şcolare a
elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul
I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2)
sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o
perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu
promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene
de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la
sesiunea de examene de corigenţe.
Art. 130
(1)Sunt declaraţi corigenţi elevii care
obţin calificative "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la cel mult
două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul
de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2)În cazul în care curriculumul
este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
a)elevii care obţin medii sub 5,00
la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul
modulelor nepromovate;
b)elevii care obţin medii sub 5,00
la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum
şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare,
la cel mult două module.
(3)Pentru elevii corigenţi se
organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă
stabilită de minister.
(4)Pentru elevii corigenţi menţionaţi
la alin. (2) lit. a) se organizează şi o sesiune specială de examene de
corigenţă, în ultima săptămână a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută
în cadrul sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală a modulului.
Art. 131
(1)Sunt declaraţi repetenţi:
a)elevii care au obţinut
calificativul "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la mai mult de două
discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar.
Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două
module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în
conformitate cu art. 130 alin. (4);
b)elevii care au obţinut la purtare
calificativul anual "Insuficient"/media anuală mai mică de 6,00;
c)elevii corigenţi care nu se
prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută
la art. 130 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate
disciplinele/modulele la care se află în situaţie de corigenţă;
d)elevii amânaţi care nu se
prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o
disciplină/un modul;
e)elevii exmatriculaţi, cu drept de
reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare "Repetent prin
exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în
altă unitate de învăţământ", respectiv "fără drept de înscriere în
nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de 3 ani".
(2)La sfârşitul clasei pregătitoare şi
al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul
clasei, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de
evaluare pentru clasa pregătitoare şi evaluările finale pentru clasa I, privind
dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării,
precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare rămân în
colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor,
într-un program de remediere/ recuperare şcolară, realizat de
învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar, împreună cu un
specialist de la centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
Art. 132
(1)Elevii declaraţi repetenţi se pot
înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de
învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de
lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2)Pentru elevii din învăţământul
secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la
sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de
şcolarizare aprobată.
(3)În ciclul superior al liceului şi în
învăţământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de
repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4)Continuarea studiilor de către
elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal care
repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru
a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă.
Art. 133
(1)După încheierea sesiunii de corigenţă,
elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur
modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director,
în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.
(2)Cererea de reexaminare se depune la
secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea
rezultatelor examenului de corigenţă.
(3)Reexaminarea se desfăşoară în termen
de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii
cursurilor noului an şcolar.
(4)Comisia de reexaminare se numeşte
prin decizia directorului şi este formată din alte cadre didactice decât cele
care au făcut examinarea anterioară.
Art. 134
(1)Pentru elevii declaraţi corigenţi
sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul
şcolar, conform programei şcolare.
(2)Pentru elevii amânaţi pentru un
semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei se face numai din materia
acelui semestru.
(3)Pentru elevii care susţin examene de
diferenţă, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar
respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
(4)Disciplinele/Modulele la care se dau
examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul
diferenţiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se face
transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat
pentru fiecare clasă/an de studiu. Notele obţinute la examenele de diferenţă
din curriculumul diferenţiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi
luate în calcul pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu
încheiat.
(5)În situaţia transferării elevului
după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la care se
transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe
care elevul le studiază la specializarea/calificarea la care s-a transferat.
Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la disciplinele/modulele
prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al
specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă şi care nu
au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe
semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(7)În cazul elevilor transferaţi,
aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. În
situaţia transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul
acestuia, mediile semestriale obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la
sfârşitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina
respectivă.
(8)În cazul transferului pe parcursul
anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul
major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a
conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la
disciplinele opţionale din unitatea de învăţământ primitoare.
(9)În situaţia menţionată la alin. (7),
în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a
parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are
situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din
unitatea de învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la
fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.
(10)În cazul transferului elevilor
corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea
profilului/specializării/calificării profesionale, şi care nu vor mai studia la
unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor
susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor
declaraţi amânaţi.
Art. 135
(1)Obligaţia de a frecventa
învăţământul obligatoriu la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri de zi,
încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul
obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de 3 ani
vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu
frecventă, cursuri serale sau cu frecvenţă redusă.
(2)Persoanele care au depăşit cu mai
mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit
învăţământul primar până la vârsta de 15 ani, precum şi persoanele care au
depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care
nu au absolvit învăţământul gimnazial/liceal - ciclul inferior până la vârsta
de 19 ani pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul
"A doua şansă", conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
Art. 136
(1)Elevii care au urmat cursurile
într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de
educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi
corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot dobândi calitatea
de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către
inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi,
după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul
procedurii de echivalare.
(2)Elevii menţionaţi la alin. (1) vor
fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare,
indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai
acestora solicită şcolarizarea.
(3)Activitatea elevilor audienţi va fi
înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi
frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea
recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după
promovarea eventualelor examene de diferenţă.
(4)Alegerea nivelului clasei în care va
fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către o comisie formată
din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită
înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte
directorul/directorul adjunct şi un psiholog/ consilier şcolar.
(5)Evaluarea situaţiei elevului şi
decizia menţionată la alin. (4) vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării
psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut
în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.
(6)În cazul în care părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind
nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la
clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin
semnătură.
(7)Dosarul de echivalare va fi depus de
către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de
învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ
transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de
la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 zile,
de către inspectoratul şcolar, către compartimentul de specialitate din
minister, numai în cazul echivalării claselor a XI-a şi a XII-a, pentru
recunoaşterea şi echivalarea celorlalte clase aplicându-se normele legale în
vigoare.
(8)În cazul în care părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la
înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei
clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin.
(4).
(9)În termen de maximum 15 zile de la
primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor şcolare judeţene,
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv al ministerului
privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în
catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu
privire la activitatea desfăşurată - note, absenţe etc.
(10)În situaţia în care studiile
făcute în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care
organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare
unor sisteme educaţionale din alte ţări nu au fost echivalate sau au fost
echivalate parţial de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul
Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister, iar între ultima
clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau
mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută
la alin. (4) solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30
de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru
anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.
(11)În contextul prevăzut la alin.
(10) inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre
didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate, care evaluează
elevul, în termen de cei mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în
vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru
clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va
funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul. După
promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei
clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea
examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele
evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de
învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură
se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care
solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, care revin
în ţară fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în
străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi
desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale
din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române
pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(12)Elevul este examinat în vederea
completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline din fiecare
an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu.
Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la 3 sau mai multe
discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară.
Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă la cel mult două discipline,
acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele
evaluării. Dacă părintele, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul
major solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor
primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici
în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care
a promovat examenele la toate disciplinele.
(13)Pentru persoanele care nu cunosc
limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform
reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice.
(14)Copiilor lucrătorilor migranţi li
se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul
obligatoriu din România.
(15)Elevilor străini care doresc să
urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de
minister privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar
din România.
Art. 137
(1)Elevilor dintr-o unitate de
învăţământ de stat, particular sau confesional din România, care urmează să
continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se
rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(2)În cazul în care o persoană,
indiferent de cetăţenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de
învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică
procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută
la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs în
străinătate.
Art. 138
(1)Consiliile profesorale din unităţile
de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a
elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale/anuale,
iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor
promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi,
exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00,
respectiv 8,00 pentru profilul pedagogic şi unităţile de învăţământ teologic şi
militar/calificative mai puţin de "Bine".
(2)Situaţia şcolară a elevilor
corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către
învăţător/institutor/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an
şcolar.
(3)Pentru elevii amânaţi sau corigenţi,
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul
de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei
şcolare.
(4)Nu pot fi făcute publice, fără
acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al
elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepţia situaţiei
prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 2: Examenele organizate
la nivelul unităţilor de învăţământ
Art. 139
(1)Examenele organizate de
unităţile de învăţământ sunt:
c)examen de diferenţe pentru elevii
a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea
unor astfel de examene;
d)examinări/testări organizate în
vederea înscrierii elevilor în clasa pregătitoare/, respectiv în clasa a V-a.
(2)Organizarea, în unităţile de
învăţământ, a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional,
precum şi a examenelor şi evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(3)Se interzice organizarea unor
examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului
primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia
în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului
în clasa pregătitoare înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de
către Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
(4)Fac excepţie de la prevederile alin.
(3) unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care
pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în
care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare depăşeşte numărul
de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(5)Organizarea unor examinări în
vederea înscrierii elevilor în clasa pregătitoare este permisă pentru unităţile
de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării
aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul
primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice.
(6)Organizarea unor examinări în
vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele
situaţii:
a)pentru unităţile de învăţământ
care nu au clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în
clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;
b)pentru unităţile de învăţământ cu
profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor
specifice;
c)pentru unităţile de învăţământ
care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de
circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a
limbii respective.
(7)Elevii care, anterior înscrierii în
clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie
internaţională au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de
circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior
sunt admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba
modernă respectivă, numai dacă numărul total al elevilor care optează pentru
acest tip de clase este mai mic sau egal cu numărul de locuri aprobat pentru
clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională.
În cazul în care numărul total al elevilor care optează pentru clasele cu
predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională este mai mare
decât numărul de locuri aprobat pentru acest tip de clase, toţi elevii susţin
examenul pentru evaluarea nivelului de cunoştinţe a limbii respective.
Art. 140
Art. 141
La examenele de diferenţă pentru elevii
care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă
reexaminare.
Art. 142
(1)Pentru desfăşurarea examenelor
există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate
examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă şi
proba orală.
(2)Pentru disciplinele/modulele de
studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării/calificării
profesionale, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a
acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul
unităţii de învăţământ împreună cu membrii catedrei de specialitate.
(4)Directorul unităţii de învăţământ
stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie,
componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Comisia de corigente
are în componenţă un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare
pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea
subiectelor.
(5)La toate examenele, evaluarea
elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau, după caz,
specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
(6)Pentru examinarea elevilor
corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului
disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional,
în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea
vicia rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru
didactic de aceeaşi specialitate sau, după caz, de specialităţi înrudite din
aceeaşi arie curriculară.
Art. 143
(1)Proba scrisă a examenelor are o
durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru
învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe
tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine
două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la
alegere.
(2)Proba orală a examenelor se
desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen.
Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor
care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet
conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
(3)Fiecare cadru didactic examinator
acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la
probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi
fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe,
rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la
examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea
elevului.
(4)Media obţinută de elev la examenul
de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire,
a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate
de cei doi examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz
contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5)La clasele la care evaluarea
cunoştinţelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea
lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă
calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de
corigenţă se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori.
Art. 144
(1)Elevul corigent este declarat
promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin calificativul
"Suficient"/media 5,00.
(2)Sunt declaraţi promovaţi anual
elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de
corigenţă, cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.
(3)Media obţinută la examenul de
corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru
un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp
de un an şcolar constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în
calculul mediei generale anuale.
(4)La examenul de încheiere a situaţiei
şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de
diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru,
media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina
respectivă.
Art. 145
(1)Elevii corigenţi sau amânaţi, care
nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în
cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată
ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de
începerea cursurilor noului an şcolar.
(2)În situaţii excepţionale, respectiv
internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul
şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului
an şcolar.
Art. 146
(1)Rezultatele obţinute la examenele de
încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la
examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în
catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare şi se trec în
catalogul clasei de către secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ, în
termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data
începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la
art. 145 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în
termen de cinci zile de la afişare.
(2)Rezultatele obţinute de elevi la
examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele
didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de
către secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ.
(3)În catalogul de examen se consemnează
calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de
fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global, precum şi media
obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen
se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat
după terminarea examenului.
(4)Preşedintele comisiei de examen
predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor
examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la
proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea
examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu
excepţia situaţiilor prevăzute la art. 145 alin. (2).
(5)Lucrările scrise şi foile cu
însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva
unităţii de învăţământ timp de un an.
(6)Rezultatul la examenele de corigenţă
şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi
situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după
încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei
şedinţe a consiliului profesoral.
Art. 147
După terminarea sesiunii de examen, de
încheiere a situaţiei de corigenţă sau de reexaminare,
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat
la aceste examene.
CAPITOLUL IV: Transferul copiilor
şi elevilor
Art. 148
Copiii
şi elevii au dreptul să se transfere de la o formaţiune de studiu la alta, de
la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la
altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de
învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi
ale regulamentului de organizare şi funcţionarea unităţii de învăţământ la care
se face transferul.
Art. 149
Transferul
copiilor şi elevilor se face cu aprobarea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ
al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se
transferă.
Art. 150
(1)În
învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar şi gimnazial, precum şi în
învăţământul profesional liceal şi postliceal elevii se pot transfera de la o
grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la
o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de
antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu.
(2)În
situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita
efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de
studiu, inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în
scopul efectuării transferului.
Art. 151
(1)În
învăţământul profesional, liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la
care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea
profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.
(2)Disciplinele/Modulele
la care se susţin examene de diferenţă se stabilesc prin compararea celor două
planuri-cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se stabilesc de
către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi la propunerea
membrilor catedrei.
Art. 152
Elevii
din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul
postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea
următoarelor condiţii:
a)în
cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai
după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media
ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii
medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi
transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia,
pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu
respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
b)în
cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X-XII/XIII se pot transfera,
de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media
ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul;
c)în
cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii de la clasa a IX-a
se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este
cel puţin egală cu media ultimului admis la calificarea profesională la care se
solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a
învăţământului profesional cu durata de 3 ani pot fi transferaţi şi în cursul
primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei
medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie,
menţionate anterior;
d)în
cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii din clasele a X-a
şi a XI-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel
puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită
transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul de
administraţie;
e)elevii
din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal se pot transfera în
aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de 3 ani după susţinerea
examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi la clasă şi în
baza criteriilor prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ la care se solicită transferul;
f)elevii
care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani
se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului liceal, cu respectarea
mediei de admitere la profilul şi specializarea la care solicită transferul.
Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul profesional cu durata de 3
ani se pot transfera în clasa a X-a din învăţământul liceal, cu respectarea
condiţiei de medie a clasei la care solicită transferul şi după promovarea
examenelor de diferenţă;
g)elevii
din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la
învăţământul cu frecvenţă, cursuri de zi la învăţământul cu frecvenţă cursuri
serale, în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea,
dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.
Art. 153
Elevii
din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul
postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:
a)elevii
de la învăţământul cu frecvenţă redusă se pot transfera la forma de învăţământ
cu frecvenţă, după susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au
media anuală cel puţin 7,00 la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita
efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în
regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; transferul
se face, de regulă în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor din clasa terminală
de la învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata studiilor este mai
mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminală din învăţământul cu
frecvenţă;
b)elevii
de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma de învăţământ cu
frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă;
c)elevii
din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la
învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul
terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a
examenelor de diferenţă.
Art. 154
(1)Transferul elevilor de la o
formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie internaţională în
regim normal la o formaţiune de studiu cu predare intensivă, respectiv
bilingvă, a unei limbi de circulaţie internaţională se realizează astfel:
a)la nivel gimnazial, începând cu clasa
a V-a, elevii care se pot transfera de la o unitate de învăţământ la alta, de
la o formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie internaţională
în regim normal la o formaţiune de studiu cu predare intensivă a unei limbi de
circulaţie internaţională vor susţine un test de aptitudini şi cunoştinţe la
limba modernă;
b)testul de aptitudini şi cunoştinţe va
fi elaborat la nivelul unităţii de învăţământ în care elevul se transferă, de
către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de învăţământ;
c)la nivel liceal, începând cu clasa a
IX-a, elevii care se transferă la clasele cu predare intensivă, respectiv
bilingvă a unei limbi de circulaţie internaţională vor susţine examene de
diferenţă (după caz) şi un test de verificare a competenţelor lingvistice în
unitatea de învăţământ la care se transferă.
(2)Subiectele
aferente testelor/probelor vor fi elaborate la nivelul unităţii de învăţământ
de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de
învăţământ.
(3)Elevii
din secţiile bilingve francofone care solicită schimbarea disciplinei
nonlingvistice vor susţine examen de diferenţă în vacanţa intersemestrială.
Art. 155
(1)Transferurile
în care se păstrează forma de învăţământ, profilul şi/sau specializarea se
efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară.
Prin excepţie, transferurile de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar se pot
face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al
copilului.
(2)Transferurile în care se
schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:
a)de la învăţământul cu frecvenţă la cel
cu frecvenţă redusă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
(3)Transferurile
în care se păstrează forma de învăţământ, cu schimbarea profilului şi/sau
specializării se efectuează în perioada vacanţei de vară.
(4)Transferul elevilor în timpul
anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor
prezentului regulament, în următoarele situaţii:
a)la schimbarea domiciliului părinţilor
într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
b)în cazul unei recomandări medicale,
eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate
publică;
e)de la clasele cu program de predare
intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte
clase;
f)în alte situaţii excepţionale, cu
aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
Art. 156
Gemenii,
tripleţii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la
cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau la cererea elevilor
dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ.
Art. 157
(1)Elevii
din unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, declaraţi inapţi pentru cariera
militară, se pot transfera într-o unitate din reţeaua ministerului, potrivit
prevederilor prezentului regulament.
(2)Copiii
cadrelor militare în activitate, ai militarilor angajaţi pe bază de contract,
ai funcţionarilor publici cu statut special, în timpul sau din cauza
serviciului militar, se pot transfera la cerere, din unităţile de învăţământ
din reţeaua ministerului în unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă îndeplinesc
criteriile de recrutare şi au fost declaraţi admişi la probele de selecţie, în
baza dosarului de candidat, conform reglementărilor specifice ale acestor
unităţi.
Art. 158
(1)Elevii
din învăţământul preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la
unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile prezentului regulament.
(2)Elevii
din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul
particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de
propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Art. 159
(1)Pentru
copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia
acestora se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul
special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.
(2)Propunerea
de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în
cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului şi de
către consilierul pedagog şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia
de orientare şcolară şi profesională din cadrul centrului judeţean de resurse
şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali.
Art. 160
După
aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să
solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea
de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la
unitatea de învăţământ primitoare situaţia şcolară a celui transferat, în
termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea
situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat,
elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.
TITLUL VIII: Evaluarea unităţilor
de învăţământ
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 161
Evaluarea
instituţională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două
forme fundamentale:
Art. 162
(1)Inspecţia
de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ reprezintă o activitate
de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de
învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, la scopurile
şi obiectivele dezirabile propuse, la standardele asumate în funcţionarea acestora.
(2)Inspecţia
de evaluare instituţională se realizează de către inspectoratele şcolare şi
minister, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în
conformitate cu prevederile regulamentului de inspecţie a unităţilor de
învăţământ, elaborat de minister.
(3)În îndeplinirea atribuţiilor
prevăzute de lege, prin inspecţia şcolară, inspectoratele şcolare:
b)îndrumă, controlează, monitorizează şi
evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ.
(4)Conducerea
unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot refuza inspecţia
şcolară, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte
doveditoare, aceştia nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale curente.
CAPITOLUL II: Evaluarea internă a
calităţii educaţiei
Art. 163
(1)Calitatea
educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru unitatea de învăţământ şi
este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
(2)Evaluarea
internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în
învăţământul preuniversitar.
Art. 164
(1)În
conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).
(2)Pe
baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă
propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii.
Art. 165
În
procesele de autoevaluare şi monitorizare internă, unităţile de învăţământ
profesional şi tehnic vor aplica instrumentele Cadrului naţional de asigurare a
calităţii în învăţământul profesional şi tehnic.
Art. 166
(1)Componenţa,
atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.
(2)Activitatea
membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi
remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3)Orice
control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei Române de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a ministerului se bazează
pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea de
învăţământ.
CAPITOLUL III: Evaluarea externă
a calităţii educaţiei
Art. 167
(1)O formă specifică de evaluare
instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţilor de învăţământ, o
reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(2)Evaluarea externă a calităţii educaţiei
în unităţile de învăţământ se realizează, în conformitate cu prevederile
legale, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar.
(4)Evaluarea, autorizarea şi acreditarea
se fac la nivelul structurilor instituţionale, conform prevederilor legale.
(5)În cazul unităţilor de învăţământ
supuse evaluării externe realizate de către Agenţia Română de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi
asigurate, în mod distinct, din finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii
costurilor, conform tarifelor percepute de către Agenţia Română de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar pentru această activitate.
TITLUL IX: Partenerii
educaţionali
CAPITOLUL I: Drepturile
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Art. 168
(1)Părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai antepreşcolarului/preşcolarului/elevului
sunt parteneri educaţionali principali ai unităţilor de învăţământ.
(2)Părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai copilului/elevului au acces la toate
informaţiile legate de sistemul de învăţământ care privesc educaţia copiilor
lor.
(3)Părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai copilului/elevului au dreptul de a fi
susţinuţi de sistemul de învăţământ, pentru a se educa şi a-şi îmbunătăţii
aptitudinile ca parteneri în relaţia familie-şcoală.
Art. 169
(1)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să fie
informat periodic referitor la situaţia şcolară şi la comportamentul propriului
copil.
(2)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să
dobândească informaţii referitoare numai la situaţia propriului copil.
Art. 170
(1)Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de
învăţământ în concordanţă cu procedura de acces, dacă:
a)a fost solicitat/a fost programat pentru
o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al
unităţii de învăţământ;
d)participă la întâlnirile programate cu
educatorul- puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământ preşcolar/primar/profesorul diriginte;
(2)Consiliul
de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de învăţământ.
Art. 171
Părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu
personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 172
(1)Rezolvarea
situaţiilor conflictuale sesizate de părintele/tutorele/susţinătorul legal al
copilului/elevului în care este implicat propriul copil se face prin discuţii
amiabile cu salariatul unităţii de învăţământ implicat, educatorul-
puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
preşcolar/primar/profesorul diriginte. Părintele/tutorele/susţinătorul legal al
copilului/elevului are dreptul de a solicita ca la discuţii să participe şi
reprezentantul părinţilor. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la
rezolvarea conflictului, părintele/tutorele/susţinătorul legal are dreptul de a
se adresa conducerii unităţii de învăţământ, printr-o cerere scrisă, în vederea
rezolvării problemei.
(2)În
cazul în care părintele/tutorele/susţinătorul legal consideră că starea
conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unităţii de învăţământ, acesta are
dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului şcolar pentru a media şi
rezolva starea conflictuală.
CAPITOLUL II: Îndatoririle
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Art. 173
(1)Potrivit
prevederilor legale părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de
a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua
măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.
(2)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului, în
perioada învăţământului obligatoriu, poate fi sancţionat, conform legislaţiei
în vigoare, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să
presteze muncă în folosul comunităţii.
(3)Constatarea
contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se
realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la
sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(4)Conform
legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în unitatea de
învăţământ, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a
prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat
sănătos la nivel de grupă/formaţiune de studiu/pentru evitarea degradării
stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din colectivitate/unitatea de
învăţământ.
(5)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să
ia legătura cu profesorul pentru învăţământul
preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului.
Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în
caietul educatorului-
puericuitor/educatoarei/învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământ preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi
semnătură.
(6)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor
din patrimoniul unităţii de învăţământ, cauzate de elev.
(7)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al elevului din învăţământul primar are
obligaţia să îi însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la
terminarea orelor de curs să îl preia. În cazul în care părintele, tutorele sau
susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate,
împuterniceşte o altă persoană.
(8)Părintele,
tutorele sau susţinătorul legal al elevului din învăţământul primar, gimnazial
şi ciclul inferior al liceului are obligaţia de a solicita, în scris,
retragerea elevului în vederea înscrierii acestuia într-o unitate de învăţământ
din străinătate.
Art. 174
Se
interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a
copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.
Art. 175
(1)Respectarea
prevederilor prezentului regulament şi a regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ este obligatorie pentru părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali ai copiilor/elevilor.
(2)Nerespectarea
dispoziţiilor art. 173 alin. (6), art. 174 şi art. 175 atrage răspunderea
persoanelor vinovate conform dreptului comun.
CAPITOLUL III: Adunarea generală
a părinţilor
Art. 176
(1)Adunarea
generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali ai copiilor/elevilor de la grupă/formaţiune de studiu.
(2)Adunarea
generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a
cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ, în
demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor.
(3)În
adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale colectivului
de copii/elevi şi nu situaţia concretă a unui copil/elev. Situaţia unui
copil/elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal al copilului/elevului respectiv.
Art. 177
(1)Adunarea
generală a părinţilor se convoacă de către
educatorul-puericultor/educatorul/învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesorul diriginte, de către preşedintele
comitetului de părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al
membrilor săi ori al elevilor clasei.
(2)Adunarea
generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie,
este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din totalul părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali ai copiilor/elevilor din grupa/clasa
respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenţi. În
caz contrar se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor, în cel mult 7
zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor prezenţi, cu
votul a jumătate plus unu din aceştia.
CAPITOLUL IV: Comitetul de
părinţi
Art. 178
(1)În
unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei grupe/clase, se înfiinţează şi
funcţionează comitetul de părinţi.
(2)Comitetul
de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în
adunarea generală a părinţilor, convocată de
educatorul-puericultor/educatoarea/învăţătorul/ institutorul/profesorul pentru
învăţământul preşcolar sau primar/profesorul diriginte care prezidează şedinţa.
(3)Convocarea
adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în primele 30
de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.
(4)Consiliul
de conducere al comitetul de părinţi pe grupă/clasă se compune din 3 persoane:
un preşedinte şi 2 membri. În prima şedinţă după alegere, membrii comitetului
decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică
educatorului-puericultor/profesorului pentru învăţământul
antepreşcolar/preşcolar/primar/profesorului diriginte.
(5)Consiliul
de conducere al comitetului de părinţi pe grupă/clasă reprezintă interesele
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai copiilor/elevilor clasei în
adunarea generală a părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, în consiliul
profesoral, în consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa managerială.
Art. 179
a)pune
în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinţilor elevilor
clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali prezenţi;
b)susţine
organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative
extraşcolare la nivelul grupei/clasei şi a unităţii de învăţământ;
c)susţine
organizarea şi desfăşurarea de programe de prevenire şi combaterea violenţei,
asigurarea siguranţei şi securităţii, combaterea discriminării şi reducerea
absenteismului în mediul şcolar;
d)susţine
activităţile dedicate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale
a grupei/clasei şi unităţii de învăţământ, prin strângerea de cotizaţii
voluntare de la membrii asociaţiei de părinţi şi atragerea de fonduri băneşti
şi donaţii de la persoane fizice sau juridice, colectate prin asociaţia de
părinţi cu personalitate juridică cu respectarea prevederilor legale în
domeniul financiar;
e)sprijină
conducerea unităţii de învăţământ şi
educatorul-puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământ antepreşcolar/preşcolar/primar/profesorul diriginte şi se implică
activ în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a
grupei/clasei şi a unităţii de învăţământ;
g)se
implică în asigurarea securităţii copiilor/elevilor în cadrul activităţilor
educative, extraşcolare şi extracurriculare;
h)prezintă,
semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea utilizării fondurilor
alocate, dacă acestea există.
Art. 180
Preşedintele
comitetului de părinţi pe grupă/clasă reprezintă interesele părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali în relaţiile cu organizaţia de părinţi şi
prin aceasta în relaţie cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri,
organisme şi organizaţii.
Art. 181
(1)Comitetul
de părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar prin asociaţia de
părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în
domeniul financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a
clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este obligatorie.
(2)Sponsorizarea
unei grupe/clase de către un operator economic/persoane fizice se face
cunoscută comitetului de părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi
suplimentare pentru copii/elevi/părinţi, tutori sau susţinători legali.
(3)Este
interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a personalului din unitatea de
învăţământ în strângerea fondurilor.
CAPITOLUL V: Consiliul
reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi
Art. 182
(2)Consiliul
reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din
preşedinţii comitetelor de părinţi.
(3)Consiliul
reprezentativ al părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a
cărei activitate este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea
adunării generale a părinţilor din unitatea de învăţământ, care nu are
patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta
cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau
juridice. Se poate implica în activităţile unităţii de învăţământ prin acţiuni
cu caracter logistic - voluntariat.
(4)La
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se poate constitui Asociaţia de părinţi
în conformitate cu legislaţia în vigoare, privind asociaţiile şi fundaţiile.
Art. 183
(1)Consiliul
reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale
căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei
3, şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(2)Consiliul
reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este
necesar. Convocarea şedinţelor Consiliului reprezentativ al părinţilor se face
de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.
(3)Consiliul
reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii de
învăţământ.
(4)Consiliul
reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea simplă a
voturilor celor prezenţi.
(5)Preşedintele
reprezintă Consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte persoane
fizice şi juridice.
Art. 184
a)propune
unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul
la decizia şcolii, inclusiv din oferta naţională;
b)sprijină
parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile
cu rol educativ din comunitatea locală;
c)susţine
unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere a
absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
e)se
ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice
minorităţilor în pian local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului
cultural;
g)susţine
conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în desfăşurarea
consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, pe teme
educaţionale;
h)colaborează
cu instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată,
direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu organele de
autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în
acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de
ocrotire;
i)susţine
unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare
socioprofesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
j)propune
măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea
în muncă a absolvenţilor;
k)se
implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se
derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;
m)are
iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în buna desfăşurare
a activităţii în internate şi în cantine;
n)susţine
conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea programului
"Şcoala după şcoală".
Art. 185
(1)Consiliul reprezentativ al
părinţilor din unitatea de învăţământ poate face demersuri privind atragerea de
resurse financiare, care vor fi gestionate de către şcoală constând în
contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau
juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:
d)acordarea de sprijin financiar sau material
copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;
e)alte activităţi care privesc bunul mers
al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de adunarea generală a
părinţilor pe care îi reprezintă.
(2)Organizaţia
de părinţi colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local,
judeţean, regional şi naţional.
CAPITOLUL VI: Contractul
educaţional
Art. 186
(1)Unităţile
de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul
înscrierii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic
matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi
obligaţiile reciproce ale părţilor.
(2)Modelul
contractului educaţional este prezentat în anexa care face parte integrantă din
prezentul regulament Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea
Consiliului de părinţi al unităţii de învăţământ.
Art. 187
(1)Contractul
educaţional este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de
învăţământ.
(2)Eventualele
modificări ale unor prevederi din contractul educaţional se pot realiza
printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează
contractului educaţional.
Art. 188
(1)Contractul
educaţional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare ale părţilor
semnatare - respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei,
părintele, tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie
contractul educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii
contractului, alte clauze.
(2)Contractul
educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore
sau susţinător legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce
efectele de la data semnării.
(3)Consiliul
de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în
contractul educaţional.
(4)Comitetul
de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în
contractul educaţional de către fiecare părinte, tutore sau susţinător legal şi
adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în
acest document.
(5)Candidaţii
admişi în unităţile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională încheie cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile
apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii contracte educaţionale
prin care sunt stabilite obligaţiile părţilor contractante, conform
instrucţiunilor specifice.
CAPITOLUL VII: Şcoala şi
comunitatea. Parteneriate/Protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi
parteneri educaţionali
Art. 189
Autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale
colaborează cu consiliul de administraţie şi cu directorul, în vederea
atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ.
Art. 190
Unităţile
de învăţământ pot realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de
educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor
direcţi ai educaţiei.
Art. 191
Unităţile
de învăţământ, de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile
administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi
private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali,
organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local
centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii
educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
Art. 192
Unităţile
de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile
prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile
administraţiei publice locale şi cu organizaţiile de părinţi, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative, de timp liber,
pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării,
precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin programul
"Şcoala după şcoală".
Art. 193
(1)Parteneriatul
cu autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea unor
activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale
stabilite de unitatea de învăţământ.
(2)Activităţile
derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă
electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor
statului.
(3)Autorităţile
administraţiei publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare pentru
implementarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
pentru asigurarea securităţii copiilor/elevilor şi a personalului în perimetrul
unităţii de învăţământ.
Art. 194
(1)Unităţile
de învăţământ încheie parteneriate şi protocoale de colaborare cu operatorii
economici, în vederea derulării orelor de instruire practică.
(2)Protocolul
conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare
la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea
normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de
la operatorul economic, durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle
elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare.
Art. 195
(1)Unităţile
de învăţământ încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii
nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de
cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea atingerii
obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de dezvoltare
instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ.
(2)Protocolul
conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3)În
cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ,
în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea
asigurării securităţii copiilor/elevilor.
(4)Bilanţul
activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe
site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.
(5)Unităţile
de învăţământ pot încheia protocoale de parteneriat şi pot derula activităţi
comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal
dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia
în vigoare din statele din care provin instituţiile respective.
(6)Reprezentanţii
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se vor implica direct în buna
derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea
de învăţământ.
TITLUL X: Dispoziţii tranzitorii
şi finale
Art. 196
Se
interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat
derulării examenelor/evaluărilor naţionale.
Art. 197
Art. 198
În
unităţile de învăţământ se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este
interzisă orice formă de discriminare a copiilor/elevilor şi a personalului din
unitate.
Art. 199
(1)În
termen de 45 de zile de la data publicării prezentului regulament în Monitorul
Oficial al României, Partea I, consiliile de administraţie ale unităţilor de
învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în
vigoare, să aprobe propriile regulamente de organizare şi funcţionare.
(2)La
întocmirea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului
intern se vor lua în considerare şi prevederile din Statutul elevului aprobat
prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.742/2016.
Art. 200
La
data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Ordinul ministrului
educaţiei naţionale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 şi 23 bis din 13 ianuarie
2015.
Art. 201
ANEXĂ: Modelul contractului
educaţional
Având în
vedere prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare
a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016, ale Legii nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare,
I.Părţile semnatare
1.Unitatea
de învăţământ ............................., cu sediul în
..............................., reprezentată prin director, doamna/domnul
.................
2.Beneficiarii
secundari ai învăţământului preuniversitar definiţi, conform legi, drept
familiile antepreşcolarilor, ale preşcolarilor şi elevilor, reprezentată prin
doamna/domnul .......................... , părinte/tutore/susţinător legal al
elevului, cu domiciliul în ........................................
3.Beneficiarii
primari ai învăţământului preuniversitar definiţi, conform legii, drept
antepreşcolari, şcolari şi elevi, reprezentat prin elevul ....................
II.Scopul
contractului: asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de
învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor implicate în educaţia
beneficiarilor primari ai educaţiei.
III.Drepturile
părţilor: drepturile părţilor semnatare ale prezentului contract sunt cele
prevăzute în Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor
de învăţământ preuniversitar şi în Regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ.
IV.Părţile au cel puţin
următoarele obligaţii:*)
*)
Contractul educaţional-tip urmează a fi particularizat, la nivelul fiecărei
unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
1.Unitatea de învăţământ se
obligă:
b)să
asigure respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă
şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra
incendiilor în unitatea de învăţământ;
c)să
asigure că tot personalul unităţii de învăţământ respectă cu stricteţe
prevederile legislaţiei în vigoare;
d)să
asigure că toţi beneficiarii primari şi secundari ai educaţiei sunt corect şi
la timp informaţi cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare;
e)ca
personalul din învăţământ să aibă o ţinută morală demnă, un comportament
responsabil, în concordanţă cu valorile educaţionale, pe care să le transmită
beneficiarului direct;
f)să
sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională
specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în
legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a
beneficiarului primar al educaţiei;
g)să
se asigure că personalul din învăţământ nu desfăşoară acţiuni de natură să
afecteze imaginea publică a beneficiarului primar al educaţiei, viaţa intimă,
privată şi familială a acestuia;
h)să
se asigure că personalul din învăţământ nu va aplica pedepse corporale şi nu va
agresa verbal sau fizic beneficiarul primar al educaţiei;
i)ca
personalul didactic să evalueze direct beneficiarii primari ai educaţiei,
corect şi transparent, şi să nu condiţioneze această evaluare sau calitatea
prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje;
j)să
desfăşoare în unitatea de învăţământ activităţi care respectă normele de
moralitate şi nu pun în niciun moment în pericol sănătatea şi integritatea
fizică sau psihică a beneficiarilor primari ai educaţiei, respectiv a
personalului unităţii de învăţământ;
k)să
asigure că în unitatea de învăţământ sunt interzise activităţile de natură
politică şi prozelitism religios.
2.Beneficiarul secundar al
învăţământului preuniversitar are următoarele obligaţii:
a)asigură
frecvenţa şcolară a beneficiarului primar în învăţământul obligatoriu şi ia
măsuri pentru şcolarizarea acestuia, până la finalizarea studiilor;
b)prezintă
documentele medicale solicitate la înscrierea beneficiarului primar al
educaţiei în unitatea de învăţământ, în vederea menţinerii unui climat sănătos
la nivel de grupă/clasă pentru evitarea degradării stării de sănătate a
celorlalţi beneficiari direcţi din colectivitate/unitatea de învăţământ;
c)cel
puţin o dată pe lună ia legătura cu
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
preşcolar/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a
cunoaşte evoluţia beneficiarului primar al educaţiei;
d)răspunde
material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de
beneficiarul primar al educaţiei;
3.Beneficiarul direct are
următoarele obligaţii:
a)de
a se pregăti la fiecare disciplină/modul de studiu, de a dobândi competenţele
şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare;
b)de
a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educaţiei din
învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat;
c)de
a se prezenta la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată
de unitatea de învăţământ, în cazul beneficiarilor primari din învăţământul
obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă;
e)de
a respecta Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ,
regulile de circulaţie, normele de securitate şi de sănătate în muncă, de
prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de protecţie a mediului;
f)de
a nu distruge documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi
matricole, documente din portofoliul educaţional etc.;
g)de
a nu deteriora bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale
didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier
şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);
h)de
a nu aduce sau difuza, în unitatea de învăţământ, materiale care, prin
conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională
a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;
i)de
a nu organiza/participa la acţiuni de protest, astfel decât este prevăzut în
Statutul elevului;
j)de
a nu deţine/consuma/comercializa, în perimetrul unităţii de învăţământ,
droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări;
k)de
a nu introduce şi/sau face uz, în perimetrul unităţii de învăţământ, de orice
tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, cum ar fi muniţie, petarde,
pocnitori, brichete etc., precum şi spray-uri lacrimogene, paralizante sau
altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi
psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de
învăţământ;
m)de
a nu aduce jigniri şi de a nu manifesta agresivitate în limbaj şi în
comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau de
a leza în orice mod imaginea publică a acestora;
n)de
a nu provoca/instiga/participa la acte de violenţă în unitatea de învăţământ şi
în proximitatea acesteia;
o)de
a nu părăsi incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor,
fără avizul profesorului de serviciu sau al învăţătorului/institutorului/profesorului
pentru învăţământul primar/ profesorului diriginte.
V.Durata
contractului: prezentul contract se încheie, de regulă, pe durata unui nivel de
învăţământ.
VI.Alte clauze: vor fi înscrise
prevederi legale, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările
şi completările ulterioare, şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, ale Legii nr. 272/ 2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
|
........................
|
Beneficiar indirect**),
........................
|
**)
Părintele/Tutore la/Susţinătorul legal, pentru elevii din învăţământul
antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, respectiv elevul, pentru
învăţământul postliceal.
