Consultarea sindicatelor este obligatorie pentru valabilitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor

Măsurile de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar nu pot fi luate fără consultarea organizaţiilor sindicale. 

Art. 10(3) Legea nr. 329/2009 stabileşte foarte clar că modalitatea de aplicare a măsurilor se stabileşte cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.

Analizând acest text de lege, apreciez că:

• formalitatea consultării organizaţiilor sindicale este obligatorie pentru valabilitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor, indiferent care ar fi acestea 

• consultarea organizaţiilor sindicale trebuie să fie anterioară solicitării acordului salariaţilor şi nu invers 

Aşadar, înainte de a dispune orice măsură în acest sens, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a invita, pentru consultări, reprezentanţii organizaţiilor sindicale. Chiar dacă nu are valoarea unui aviz conform, ci  a unuia consultativ, această consultare trebuie să existe.  

Consultarea reprezentanţilor salariaţilor este, de asemenea, obligatorie, dar  numai în cazul în care la nivelul unităţii nu este constituită o organizaţie sindicală. 
 

O învăţătoare: "Domnule Băsescu, credeţi că vom mai avea răbdare până în 2015?"

Întrebat de un profesor dacă, în urma aplicării noii legi a educaţiei şi a salarizării unice salariile se vor micşora, Băsescu a răspuns ferm că nimeni nu pierde niciun leu. Şi a dat exemplu salarile profesorilor de liceu, care vor creşte cu 78% până în 2015. Din sală a venit replica profesorilor, la care preşedintele nu s-a aşteptat. O învăţătoare i-a transmis din sală că nu va mai avea răbdare 6 ani ca salariul ei de 1.400 de lei să crească.

Urmăriţi reacţia lui Băsescu ! Pur şi simplu, rămâne fără replică (n.n.)

sursa: www.antena3.ro /www.videonews.ro

Ruşinos şi revoltător !

Deşi poate să pară aproape imposibil, primarul unei importante localităţi din Judeţul Constanţa refuză deschiderea finanţării pentru plata salariilor uneia dintre şcoli doar pentru că nu este de acord cu noul director, numit de noua conducere a inspectoratului şcolar. Este vorba, de fapt, despre un razboi PSD - PDL, ale cărui victime colaterale au căzut salariaţii şcolii respective. Astfel, în timp ce salaraţii celoralte unităţi de învăţământ din localitate şi-au primit salariile, cei care au avut ghinionul să lucreze în şcoala cu pricina mai au de aşteptat. Primarul nu cedează, inspectoratul şcolar nu cedează. Mă întreb până unde se va ajunge. Cât timp va trece până când instituţiile statului sau justiţia vor interveni pentru a debloca situaţia? Mă tem că destul de mult. 
Dar ce vină au, totuşi, oamenii acestei şcoli? Este ruşinos şi revoltător ! 

Mircea Badea către Băsescu: aţi fost securist?

sursa: www.youtube.com

Noua grilă de salarizare în învăţământ

Potrivit Legii nr. 330/2009, noua lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare de la 01 ianuarie 2010, suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

În ceea ce priveşte sistemul de învăţământ, Legea 330/ 2009 stabileşte:

Sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ

1. În învăţământ, în afara criteriilor generale de salarizare, se vor avea în vedere şi criteriile specifice prevăzute la art. 49 alin. (1), respectiv art. 87 şi 88 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

2. În cadrul tranşelor de vechime recunoscută în învăţământ de până la 20 de ani, diferenţierea salariilor de bază se face pe gradaţiile corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.

3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării împreună cu instituţiile de învăţământ şi sindicatele vor stabili coeficienţii de ierarhizare pentru funcţiile de conducere, pe grade, prin ordin al ministrului, în funcţie de următoarele criterii: număr de personal, elevi/studenţi, categorii de unităţi etc.

4. Personalul didactic calificat de predare care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

5. Personalul didactic de predare din învăţământul special beneficiază de o indemnizaţie de până la 15% din salariul de bază.

6. Personalul didactic din învăţământ beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv al instituţiei de nivel superior, şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

7. (1) Sporul de stabilitate prevăzut la art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare şi didactic auxiliar, este cuprins în coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la toate gradaţiile din cadrul tranşelor de vechime recunoscută în învăţământ, respectiv la toate gradaţiile corespunzătoare gradelor/treptelor profesionale.

(2) Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la împlinirea vechimii neîntrerupte în învăţământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienţilor de multiplicare micşoraţi prin împărţire la 1,15.

Dacă prin împărţirea la 1,15 personalului trecut în alte gradaţii, tranşe de vechime recunoscută în învăţământ sau la un nou grad/treaptă profesională nu i se poate asigura salariul de bază avut, acesta va fi menţinut cu acelaşi salariu de bază până când i se poate asigura o creştere a acestuia, în condiţiile legii.

(3) Sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, stabilit în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (13) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, este cuprins în coeficienţii de ierarhizare, pentru personalul didactic auxiliar, la gradele/treptele profesionale, precum şi pentru personalul didactic de predare până la tranşa de vechime recunoscută în învăţământ, de 25 de ani în învăţământul preuniversitar, respectiv de 30 de ani în învăţământul universitar.

(4) Sporurile prevăzute la alin. (1) şi (3) se acordă şi personalului din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi din organele de specialitate ale acestuia, altul decât cel didactic.

(5) Pentru perioada cât acest personal beneficiază de majorarea salariului de bază în conformitate cu Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile alin. (4) nu se aplică.

(6) Prevederile art. 50 alin. (1) şi ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică numai pentru profesorii universitari şi pentru profesorii I, cu gradul didactic I, institutorii şi învăţătorii cu gradul didactic I din învăţământul preuniversitar.

8. Salariul de merit este cuprins în coeficienţii de multiplicare, pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, la toate gradaţiile prevăzute la tranşele de vechime recunoscută în învăţământ şi la gradele/treptele profesionale.

9. Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practica pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat şi calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

10. Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar primeşte un spor la salariul de bază pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, potrivit art. 8 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare.

Mărimea concretă a sporului se stabileşte după cum urmează:

- pentru 2 clase de elevi - 5%;

- pentru 3 clase de elevi - 7%;

- pentru 4 clase de elevi - 10%.

11. Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, institutorii şi educatoarele primesc o indemnizaţie de 0,25 din valoarea coeficientului 1,00, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

12. Senatele universitare pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% din salariul de bază prevăzut pentru funcţia respectivă, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti din venituri proprii.

13. Personalul didactic de predare din învăţământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de 1% pentru fiecare student, dar nu mai mult de 5% din salariul de bază.

14. Personalul didactic beneficiază de dreptul la concediul de odihnă, potrivit art. 103 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

15. Personalul didactic beneficiază, în caz de deces, de un ajutor acordat celor îndreptăţiţi în cuantum de 5 salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale de stat.

16. Personalul didactic de predare poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, conform prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută la art. 43 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

17. În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor şi cu avizul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

18. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

Vezi aici şi noua grilă de salarizare în învăţământ, valabilă de la 1 ianuarie 2010

Cumulul pensiilor cu veniturile salariate

Extras din Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar internaţional

CAPITOLUL IV 

Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare

N.n.: Art. 70 alin. (1) din prezenta lege prevede "Dispoziţiile cap. IV şi V intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Art. 17

(1)Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a)la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b)după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.

Art. 18

(1)Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2)Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 19

(1)În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2)Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1).

(3)În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4)Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.

Art. 20

Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.

Art. 21

În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.

Art. 22

Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.

Art. 23

(1)Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4).

(2)Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3)Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

Art. 24

Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25

Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.

Art. 26

În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează instrucţiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

...............................

Art. 70

(1)Dispoziţiile cap. IV şi V intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Extras din Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar internaţional

Notă: valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.702 lei.

Cele 10 zile de eventual concediu fără plată - varianta oficială

Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar
Art. 10. - (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situaţia de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri:
a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;
b) să reducă programul de lucru;
c) să dispună o măsură ce combină alternativele prevăzute la lit. a) şi b);
d) altă măsură cu efect echivalent.
(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a-şi organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.
(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opţiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul şi numărul de zile libere, precum şi reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituţiei publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăşească nivelul prevăzut la alin. (1).
(5) Angajatorul nu poate acorda zilele libere prevăzute la alin. (1) în zilele de sărbătoare legală.
(6) Zilele libere sau, după caz, reducerea programului de lucru prevăzute la alin. (1) şi la alin. (3)-(5) nu afectează durata concediului de odihnă anual şi sunt asimilate unei perioade de activitate, inclusiv în specialitate, efectivă. Salariatul beneficiază în această perioadă de toate drepturile cuvenite, potrivit legii, altele decât cele salariale.

Art. 11. - Prin derogare de la prevederile art. 119 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite acordate până la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal în cursul anului 2009, şi până la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentară prestată în anul 2010.

Extras din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.

Metodologia formării continue a personalului didactic

Ordinul nr. 5720 din 20 octombrie 2009 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

În baza prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1

Se aprobă Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.770/1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 bis din 13 iulie 1998.

Art. 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4

Direcţia generală formare continuă din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, instituţiile de învăţământ - centre de perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

-****- 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 747 din data de 3 noiembrie 2009

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta metodologie reglementează cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural prin care se realizează formarea continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, îndrumare şi control din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi din unităţile conexe ale acestuia, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de educaţie, componente ale sistemului de învăţământ din România, potrivit legii.

Art. 2

Personalul încadrat în învăţământul preuniversitar pe funcţiile didactice şi didactice auxiliare potrivit art. 5 şi 6 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de dreptul de a participa la oricare dintre formele de organizare a perfecţionării/formării continue prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 3

(1)Formarea personalului didactic reprezintă un proces continuu şi cumulativ de dobândire şi dezvoltare a competenţelor personalului didactic, care se întemeiază pe conceptul educaţiei permanente şi cuprinde două componente fundamentale: formarea iniţială şi formarea continuă.

(2)Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor şi a certificărilor oficiale necesare accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice. Acest nivel cuprinde:

a)formarea de specialitate, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii universitare sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal, oferite de instituţii de învăţământ autorizate sau acreditate, potrivit legii;

b)formarea psihopedagogică şi didactică, de specialitate, teoretică şi practică, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic, respectiv de facultăţile care au în structura lor specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, din instituţiile de învăţământ superior, sau, după caz, a programelor de pregătire psihopedagogică, didactică şi de specialitate organizate în instituţii de învăţământ de nivel liceal sau postliceal, abilitate să organizeze aceste programe, potrivit legii.

(3)Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

a)actualizarea şi dezvoltarea, prin programe de formare/ perfecţionare periodică, a competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;

b)dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;

c)dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie;

d)dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială;

e)dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv predarea în sistemul E-learning, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră, educaţia adulţilor etc.;

f)dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi etc.

(4)Formarea continuă se realizează în principal prin:

a)programe şi activităţi de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice, psihopedagogice şi didactice sau în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului;

b)cursuri de pregătire şi examene pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I;

c)programe de conversie profesională.

(5)Formarea iniţială şi formarea continuă sunt concepute ca procese interdependente, între care se stabilesc interacţiuni şi pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica evoluţiilor proceselor / sistemelor de educaţie.

Art. 4

(1)Potrivit prezentei metodologii, formarea continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele şi activităţile de formare continuă / perfecţionare este evaluat în funcţie de:

a)capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile de cunoaştere, deprinderile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu diversele cerinţe specifice unui anumit context, situaţii sau probleme;

b)capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe şi neprevăzute.

(2)Descrierea competenţelor, pe domenii şi categorii, este prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

Vezi aici textul integral al Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

 

Eu am ales

În 1996 l-am votat pe Emil Constantinescu, mânat de credinţa că plecarea lui Iliescu din fruntea statului va aduce schimbarea României. A fost, deci, un vot pe jumătate negativ. În 2000, pentru că nu puteam alege între Vadim şi Iliescu, m-am abţinut. Votul din primul tur îl dădusem însă, fără prea mari speranţe, tot împotriva fostului activist P.C.R. 

În 2004 am ales răul mai mic. Nu puteam vota, cum n-am făcut-o şi n-o voi face vreodată, candidatul P.S.D. Dar l-am votat pe Băsescu. Până la urmă tot un vot negativ a fost, deşi am făcut-o măcar cu o umbră de speranţă.  

În noiembrie 2009 este pentru prima data când votul meu va fi unul pozitiv. Oferit clar lui Antonescu, fără resentimente şi cu marea convingere că el este cea mai potrivită alegere.  Nu pentru că mă declar liberal. Sunt multe alte motive. Dar unul dintre ele este acela că nu-l văd pe Crin Antonescu făcând sau spunând vreodată aşa ceva (în anii '90, Băsescu a declarat că ar bate un profesor):

Hai la revedere !

De ce ţi-e frică, pasărică?

Hai la revedere !

sursa: www.traianbasescu.org

Ritm infernal

Ritm infernal în ultimele zile - colectarea, verificarea şi sortarea împuternicirilor membrilor de sindicat privind declanşarea acţiunilor în instanţa, având drept obiect punerea în aplicare a Legii nr. 221/2008, legea de majorare a salariilor personalului didactic. 40-50 de telefoane pe zi numai pe această temă. 
O acţiune în instanţă declanşată de S.L.S.I.P. Constanţa, având drept obiect punerea în aplicare a Legii 221/2008 privind creşterea salariilor personalului din învăţământ, a fost admisă de Tribunalul Constanţa în data de 02.10.2009.
Acest proces pilot, purtat cu una dintre şcolile din judeţ, reprezintă un important precedent pentru procesele ce vor fi declanşate cu toate unităţile de învăţământ unde există grupe sindicale.

"Nu facem altceva decât să ne reconstruim dictatorul "

Interesantă afirmaţia lui Varujan Vosganian, care spunea astăzi, cu ocazia lansării de la Constanţa a romanului său, Cartea şoaptelor: De 20 de ani, poporul român nu face altceva decât să-şi caute şi să-şi reconstruiască dictatorul pierdut în '89.  

Rămâne de văzut...

Cum mi-am fumat eu prima de Crăciun

De curând, un şef (unul dintre ei, că am mai mulţi) a ţinut să-mi reamintească, într-un spaţiu public, faptul că eu, ca simplu salariat, fac parte dintr-un fel de specie inferioară. Din postura mea de Cocoşat de la Notre Dame pe scara evoluţiei profesionale, eu, subordonatul de rahat, târâtura ordinară, jinghimeaua împuţită, ar fi trebuit să înţeleg şi să accept că sunt condamnat a priori să îngurgitez pe nerăsuflate, cu nările fremătânde, augusta duhoarea tabagică a şefului, rotocoalele de fum lansate prin gaura imperialei sale guri, direct în ochii, nasul şi plămânii mei de umil supus. Doar pentru că unul dintre noi e şef, iar celălalt e un "simplu" salariat? Nu ! Drept pentru care am ripostat. În peştera gândirii neanderthaline a unora dintre şefi e prea mult fum. Ca într-o cârciumă. Eu prefer Peştera din Altamira. 

P.S. 
Orice asemănare cu persoane reale, care s-ar putea recunoaşte în acest text, este pur întâmplătore.  
 

Din respect pentru români, pentru credinţă şi pentru tradiţii nu merg la hramuri şi la hore

"Din respect pentru români, pentru credinţă şi pentru tradiţii nu merg la hramuri şi la hore, ca domnii Băsescu şi Geoană. Campania noastră va fi altfel. Eu vreau să-i ascult pe oameni, să mă port cu decenţă şi să am bun-simţ faţă de ei" le-a spus candidatul PNL la preşedinţia României constănţenilor cu care s-a întâlnit duminică.
El le-a cerut locuitorilor municipiului Constanţa, dar şi celor din comunele pe care le-a vizitat - Mihai Viteazu, Corbu, Săcele, Istria - să înţeleagă că această atitudine nu înseamnă slăbiciuine, ci respect şi bun-simţ.
„Nu sunt nici slab, nici timid, nici lipsit de încredere. Când am fost desemnat pentru această funcţie şi am acceptat nu am făcut-o din lipsă de ceva mai bun, ci din convingerea că eu pot fi un preşedinte civilizat şi corect al României" a adăugat Crin Antonescu. „Da, am pretenţia că eu sunt fundamental diferit faţă de Traian Băsescu şi Mircea Geoană pentru că în aproape 20 de ani de politică nu am minţit, nu am fost ipocrit, am recunoscut şi limite şi greşeli, şi ale mele şi ale partidului. Am pretenţia, în faţa lui Băsescu şi a lui Geoană, că eu sunt cinstit şi ei nu, în orice accepţiune am lua acest cuvânt" a mai spus liderul PNL.
În toate localităţile prin care a trecut candidatul PNL i-a invitat pe oameni la vot şi i-a sfătuit să aibă încredere că votul lor contează şi poate schimba destine. Destinele românilor care vor să-şi crească decent copiii, în România, nu în Spania sau Italia.
„Azi trebuie să împiedicăm să rămână preşedinte al României un om care şi-a pierdut măsura, care şi-a încălcat angajamentele, care nu mai ţine cont de instituţii, de parlament şi de oameni" a mai spus candidatul PNL.
Crin Antonescu i-a chemat şi pe constănţeni la Revoluţia Bunului-Simţ. „Revoluţia începe cu votul vostru din 22 noiembrie şi 6 decembrie!"

sursa: www.crinantonescu.ro