De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


Abonează-te la sinvlex și pe Facebook !

luni, 22 iunie 2009

Indigestie...

M-am gândit astăzi, din nou, să renunţ. Pe zi ce trece constat că locul meu nu e aici. Ce caut eu în mijlocul acestei târle mocirloase de frustrări, meschinării  şi interese personale ale unora dintre capii sindicali? Nu acesta este sindicatul pe care eu îl visam şi îl vedeam cu ochii deschişi până departe. Revolta se transformă încet-încet în blazare; resemnare. E lucrul de care mă temeam cel mai mult-starea de indigestie "metafizică"...

9 comentarii:

Daniel Mălăelea spunea...

Emilian, vrei sa ne spui mai concret ce se intampla? De mult timp urmaresc framantarile tale. Imi pare rau ca te consumi atat de mult. Esti un om deosebit si aveam nevoie de tine.

Călin spunea...

Ca întotdeauna, cei mai buni nu rezistă. Nu mai suportă ticălosia. Esti un luptător. Refuz să cred că începi să cedezi. Dacă vei renunta, eu nu voi interpreta ca un act de lasitate, ci ca o retragere dezgustată. Dar ar fi o pierdere imensă pentru Educatie. Printre hunedoreni ti-ai câstigat respect si admiratie. Nu renunta! Cu toată stima

Emilian Avrămescu spunea...

@Daniel
Probleme locale, Daniel. Sindicatul meu pierde inaltime si ma tem pentru o aterizare fortata in bot. Si asta din cauza unor erori de pilotaj...

@Calin
Multumesc, Calin ! Cu aceesi stima si admiratie.
Nu stiu ce sa spun. Pana la urma sunt doar un simplu lucrator, la cheremul dispozitiilor sefilor mei. N-am functie de conducere, adica nicio putere(si asta mi se pune in vedere de cate ori deschid gura). De ce as reactiona eu, cata vreme membrii de sindicat nu o fac? Din ce postura? Nu mai sunt convins ca cei ale caror interese incerc sa le apar in fata unor decizii haotice ma vor apara la randul lor. Sunt un simplu caine de paza. Dar nu prea mai stiu care-mi sunt stapanii.

Anonim spunea...

Daca dumneavoastra, in al carui sprijin contam , renuntati, cui ramanem noi, cei simpli, care visam alaturi de dvs un sindicat adevarat? Nu sunteti singur in aceasta mocirla, mai sunt si altii care asteapta o limpezire a societatii si implicit a sindicatului. Nu ne lasati singuri; avem nevoie de un OM ADEVARAT acolo.
Cu stima,
C.B.

Emilian Avrămescu spunea...

@CB
Atunci, trebuie sa va implicati si dumneavoastra si ceilalti mai mult. Aveti acest drept si aceasta putere. Ca sa nu mai spun ca aveti o OBLIGATIE statutara in acest sens. Si slava Domnului...

Daniel Mălăelea spunea...

Multi dintre noi suntem la fel de scarbiti ca si tine. Si noi am avut vise. Sindicatul, liderii de sindicat erau altfel si in visele mele. Si eu aproape ca am renuntat.

Anonim spunea...

Pe semne ca membrii de sindicat din Constanta au dat cu totii in orbul gainilor.

Mihai Contanu spunea...

-incerc ca si tine sa realizez ceva
-ai dreptate in multe probleme
-nu putem sa realizam ce dorim asa de repede
-putem sa abandonam-este cea mai simpla solutie
-ar insemna sa ne resemnam
-mihai contanu
-am fost la nessebar zilele trecute-foarte frumos

Mihai Contanu spunea...

-pentru " indigestie " iti recomand
ceai de " calm", pastile de " inghitit"
-si acestea fiind spuse q. e. d. .