Mi-e greu să înţeleg cum e posibil ca un personaj precum Elena Băsescu să adune de 3 ori mai multe voturi decât un partid istoric cum este PNŢ. Şi sunt trist să constat că, la 20 de ani de la căderea lui Ceauşescu, două partide de sorginte comunistă primesc sufragiile a mai mult de 60% dintre români. Vadim şi Becali, ale două exemplare de penibilă extravaganţă, râgâie la TV de satisfacţie, în timp ce "marele" partid istoric al liberalilor abia adună cu câteva procente peste ONG-ul ungurilor.
Cât de inert, cât de atrofiat sau cât de alterat trebuie să fie instinctul electoral al românilor pentru a produce asemenea anomalii?
Cât de inert, cât de atrofiat sau cât de alterat trebuie să fie instinctul electoral al românilor pentru a produce asemenea anomalii?
