Azi expiră data până la care Guvernul a promis că va finaliza legea salarizării unice. Proiectul este însă departe de a fi realizat. Din punctul meu de vedere, promisiunea a fost făcută pentru a potoli avântul sindicatelor şi pentru că veneau alegerile europarlamentare. Probabil se va fixa un alt termen, iar ideea legii salarizării unice va fi resuscitată şi în perspectiva alegerilor prezidenţiale din toamnă. După aceea, potopul...
marți, 30 iunie 2009
Şcoala Guvernului Boc
Salariile profesorilor – blocate
Deşi dascălii obţinuseră, în octombrie 2008, promulgarea legii de majorare cu 50% a salariilor, nici până în ziua de astăzi dascălii n-au primit nici un leu în plus.
Examenele naţionale plătite de la cutia milei
Pentru organizarea examenelor naţionale (tezele cu subiect unic şi cele 2 sesiuni ale bacalaureatului) la nivelul anului 2008, MEC ar fi avut nevoie de 58 de milioane lei.
Manualele şcolare – altădată
Anul acesta nu se vor tipări manuale noi. Motivul de imagine: se vor schimba programele şcolare, se modifică curricula. Motivul real: MEC are doar 12 milioane de lei şi numai pentru retipăriri (adică schimbarea a 30% din fondul de manuale şcolare vechi de 3 ani).
Perfecţionarea cadrelor didactice, calculatoarele elevilor dispar cu totul
Activităţile de perfecţionare a cadrelor didactice nu mai au în acest an nici măcar un singur leu de la buget. Anul trecut, bugetul perfecţionării a fost de 11 milioane lei, din care s-au cheltuit jumătate. Anul acesta, dacă se vor organiza cursuri, acestea se vor derula numai în cadrul programelor finanţate din fonduri structurale.
Banii de liceu – 180 lei/lună singurul program ce rămâne în afara curbei de sacrificiu
Singurul program social pe care MEC îl mai susţine bugetar este cel prin care elevii ce provin din familii cu venit 150 lei/membru de familie, vor primi 180 lei lunar pentru a putea să mai meargă la şcoală, să aibă bani de cărţi şi caiete.
preluare: ziarul Gândul - Melania MANDAS VERGU
luni, 29 iunie 2009
Pasărea Colibri zboară din nou
Pasărea Colibri a revenit aseară pe scenă, după mai mulţi ani de absenţă, deschizând seria unor concerte ce vor avea loc în mai multe oraşe ale ţării. Constanţa a avut privilegiul să fie primul. O revenire frumoasă, aşteptată de sute de mii de români. E semn bun.
vineri, 26 iunie 2009
Jurnal parizian...
La Tour Eiffel, trecem pe lângă două femei de etnie romă. Una îi strigă celeilalte: "Lasa-i fă, că ăştia vorbeşte româneşte !" "Hopa" - zic eu, mai mult pentru mine - "ce dracu' mai căutaţi şi p-aci, frate?". Numai că femeia mă aude şi-mi strigă în gura mare: "Uite, am venit să te fac pe tine la buzunar, fraiere ! Că am vrut să te las, da acu' te fac, fraiere !" Am zbughit-o şi m-am pierdut prin mulţime, pipăindu-mi buzunarele...
miercuri, 24 iunie 2009
Liderii sindicali mai înghit un hap: salariile negociate din legea unică, tăiate cu 40%
Dacă e adevarat că Ministerul Muncii a tăiat cu 40% salariile negociate din grila legii unice, înseamnă că iar am avut dreptate.
N-a trecut nici o lună de când spuneam că mă îndoiesc profund că, în actuala conjuctură politică, legea salarizării unice va fi adoptată până la sfârşitul anului. De asemenea, tot atunci, mi-am exprimat temerea că salariaţii din învăţământ nu-şi vor găsi o poziţie foarte confortabilă în noua grilă de salarizare.
Din păcate, după negocierile cu final optimist din ultima perioadă, care anunţau elaborarea legii până la sfârşitul acestei luni, ieri şi azi au apărut primele informaţii potrivit cărora, atât finalizarea actului normativ, cât şi intrarea sa în vigoare, vor fi amânate. În plus, ceea ce este şi mai grav, se pare că nivelurile de salarizare negociate cu sindicatele au fost modificate în sens negativ de către Ministerul Muncii.
(sursa informaţiei: www.realitatea.net)
Vezi şi articolul din data de 27 mai - Hapurile de pe tortul mişcării sindicale
P.S.
În urmă cu două săptămâni am pus un pariu cu unul dintre liderii sindicali judeţeni din învăţământ. Eu am suţinut că legea nu va fi elaborată până la 30 iunie 2009, aşa cum s-a promis. Dumnealui, contrariul. Cred că am câştigat pariul. Tare mi-aş fi dorit să-l pierd !
N-a trecut nici o lună de când spuneam că mă îndoiesc profund că, în actuala conjuctură politică, legea salarizării unice va fi adoptată până la sfârşitul anului. De asemenea, tot atunci, mi-am exprimat temerea că salariaţii din învăţământ nu-şi vor găsi o poziţie foarte confortabilă în noua grilă de salarizare.
Din păcate, după negocierile cu final optimist din ultima perioadă, care anunţau elaborarea legii până la sfârşitul acestei luni, ieri şi azi au apărut primele informaţii potrivit cărora, atât finalizarea actului normativ, cât şi intrarea sa în vigoare, vor fi amânate. În plus, ceea ce este şi mai grav, se pare că nivelurile de salarizare negociate cu sindicatele au fost modificate în sens negativ de către Ministerul Muncii.
(sursa informaţiei: www.realitatea.net)
Vezi şi articolul din data de 27 mai - Hapurile de pe tortul mişcării sindicale
P.S.
În urmă cu două săptămâni am pus un pariu cu unul dintre liderii sindicali judeţeni din învăţământ. Eu am suţinut că legea nu va fi elaborată până la 30 iunie 2009, aşa cum s-a promis. Dumnealui, contrariul. Cred că am câştigat pariul. Tare mi-aş fi dorit să-l pierd !
luni, 22 iunie 2009
Indigestie...
M-am gândit astăzi, din nou, să renunţ. Pe zi ce trece constat că locul meu nu e aici. Ce caut eu în mijlocul acestei târle mocirloase de frustrări, meschinării şi interese personale ale unora dintre capii sindicali? Nu acesta este sindicatul pe care eu îl visam şi îl vedeam cu ochii deschişi până departe. Revolta se transformă încet-încet în blazare; resemnare. E lucrul de care mă temeam cel mai mult-starea de indigestie "metafizică"...
vineri, 19 iunie 2009
Revoltator !
Ordonanţă de urgenţă nr. 71/2009din 17/06/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
Luând în considerare dificultăţile întâmpinate până în prezent în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar,având în vedere influenţa substanţială asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care o are executarea, în condiţiile dreptului comun, a titlurilor executorii emise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,având în atenţie necesitatea instituirii unor reglementări speciale, cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar,ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar avea drept consecinţă imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi în mod implicit nerespectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2012 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept.
(3) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin sectorul bugetar se înţelege autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel:a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;c) integral din venituri proprii.
Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.
Art. 3. - Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2009, şi a prevederilor Ordinului ministrului justiţiei, al ministrului economiei şi finanţelor, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de eşalonare a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei se execută cu respectarea prevederilor art. 1 şi 2.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
EMIL BOC
Bucureşti, 17 iunie 2009.Nr. 71.
luni, 15 iunie 2009
Jurnal belgian (II)
Bruxelles-un oras surprinzator de cosmopolit pentru mine. Sistematizat excelent, un adevarat muzeu in aer liber. Atmosfera relaxata (n-am simtit, de exemplu, apasarea crizei). Sutele, poate chiar miile de cafenele minuscule sunt loc de intalnire si conversatie pentru toata lumea, pentru ca toata lumea si le permite si le cauta. Fara fite, fara snobisme. Grand Place-o imensa bijuterie in piatra si marmura. Ploua mult si de des, dar soarele apare tocmai cand esti pe punctul de a-ti pierde orice speranta. In rest, multe flori si multa verdeata. O alta lume, intr-adevar. Dar, cum spuneam, pana si aici e loc de mai bine... Pentru ca sunt unele lucruri pe care un roman le poate intelege si accepta mai greu.
duminică, 14 iunie 2009
Jurnal belgian (I)
Deocamdata, nu e timp pentru descrieri detaliate, dar nici Belgia si nici belgienii nu sunt perfecti. Uneori, toaletele lor seamna cu cele din tara. Sandwich-urile, atat de apreciate aici, sunt bune, daca te faci ca nu observi ca toate ingredientele au fost adaugate de vanzator cu mana... Hmmm, Uniunea Europeana...
luni, 8 iunie 2009
România, roşu murdar
Mi-e greu să înţeleg cum e posibil ca un personaj precum Elena Băsescu să adune de 3 ori mai multe voturi decât un partid istoric cum este PNŢ. Şi sunt trist să constat că, la 20 de ani de la căderea lui Ceauşescu, două partide de sorginte comunistă primesc sufragiile a mai mult de 60% dintre români. Vadim şi Becali, ale două exemplare de penibilă extravaganţă, râgâie la TV de satisfacţie, în timp ce "marele" partid istoric al liberalilor abia adună cu câteva procente peste ONG-ul ungurilor.
Cât de inert, cât de atrofiat sau cât de alterat trebuie să fie instinctul electoral al românilor pentru a produce asemenea anomalii?
Cât de inert, cât de atrofiat sau cât de alterat trebuie să fie instinctul electoral al românilor pentru a produce asemenea anomalii?
joi, 4 iunie 2009
F.S.L.I. respinge grila propusă de M.E.C.I. pentru personalul didactic auxiliar
Potrivit blogului liviumarianpop, reprezentanţii F.S.L.I. au respins grila de salarizare propusă de M.E.C.I. pentru personalul didactic auxiliar, din mai multe considerente:
- difernţa de salariu între debutant şi urmatoarea treapta de încadrare (promovare care se poate realiza în 6 luni) era dublă;
- nu există o corelare între studii şi salarii - astfel, pentru anumite funcţii cei cu studii medii aveau un salariu egal cei cu studii superioare de pe alte funcţii;
- existau funcţii didactic auxiliare în care debutantul avea salariu mai mare decat personalul didactic de predare.Mai multe amănute la http://liviumarianpop.blogspot.com/
O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă - actualizată
Art. 1
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala pentru:
a)salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie româna ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;
b)cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în România, daca fac parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).
Art. 2
În sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos sunt definite dupa cum urmeaza:
a)protectia maternitatii este protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca;
b)locul de munca este zona delimitata în spatiu, în functie de specificul muncii, înzestrata cu mijloacele si cu materialele necesare muncii, în vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru îndeplinirea unei activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si îndemânarea lor, în conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii corespunzatoare, din care se obtine un venit în baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;
c)salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare;
d)salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului în scris masurile de protectie prevazute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a nascut;
e)salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, îsi alapteaza copilul si anunta angajatorul în scris cu privire la începutul si sfârsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f)dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g)concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa îl efectueze dupa nastere, în cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de care beneficiaza salariatele în conditiile legii;
h)concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c)-e) pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.
Art. 3
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.
(2)În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute în prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25.
Art. 4
Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel încât:
a)sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;
b)salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constrânse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
Art. 5
(1)Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2)Evaluarile prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza în rapoarte scrise.
Art. 6
(1)Angajatorii sunt obligati ca, în termen de 5 zile lucratoare de la data întocmirii raportului, sa înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.
(2)Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 7
(1)În termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de catre o salariata ca se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligatia sa înstiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea.
(2)De la data primirii înstiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si în conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al acesteia si doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.
Art. 9
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, în sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
Art. 10
(1)În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplineasca obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:
a)înainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);
b)dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), în cazul în care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si îngrijirea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pâna la 3 ani.
(2)Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
(3)Eliberarea certificatului medical se va face în conditiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.
Art. 12
(1)Pentru salariatele care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si îsi desfasoara activitatea numai în pozitia ortostatica sau în pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus în pozitie sezânda sau, respectiv, pentru miscare.
(2)Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus în pozitie sezânda sau, respectiv, pentru miscare.
(3)Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine întemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
Art. 13
În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Art. 14
Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) si e) nu pot fi obligate de catre angajator sa realizeze activitati pentru care evaluarea a evidentiat riscul de expunere la agenti sau conditii de munca prevazute la lit. A si B din anexa nr. 2.
Art. 15
Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale în limita a maximum 16 ore pe luna, în conditiile prevazute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigatiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16
Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17
(1)Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pâna la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-întors de la locul în care se gaseste copilul.
(2)La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3)Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4)În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unitatii încaperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare în vigoare.
Art. 18
Pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 19
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2)În cazul în care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3)Solicitarea salariatei se însoteste de un document medical care mentioneaza perioada în care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.
(4)În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal, conform art. 10 si 11.
Art. 20
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat.
(2)În cazul în care o salariata care desfasoara în mod curent munca cu caracter insalubru sau greu de suportat se încadreaza în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3)Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau greu de suportat la care face referire alin. (1) sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
(4)Prevederile art. 19 alin. (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 21
(1)Este interzis angajatorului sa dispuna încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a)salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b)salariatei care se afla în concediu de risc maternal;
c)salariatei care se afla în concediu de maternitate;
d)salariatei care se afla în concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de pâna la 3 ani;
e)salariatei care se afla în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de pâna la 18 ani.
(2)Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pâna la 6 luni dupa revenirea salariatei în unitate.
(3)Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, în conditiile legii.
Art. 22
(1)Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.
(2)Actiunea în justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
Art. 23
În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pâna la prima zi de înfatisare.
Art. 24
(1)Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21 are obligatia ca, în termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii în scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2)Copia deciziei se însoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.
Art. 25
(1)Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevazute la art. 23, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate.
(2)Inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
Art. 26
(1)Angajatorii au obligatia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unitatile pe care le detin, câte o copie a prezentei ordonante de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Reprezentantii sindicali sau reprezentantii alesi ai salariatilor având atributii privind asigurarea respectarii egalitati de sanse între femei si barbati, desemnati în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si barbati, au obligatia de a organiza semestrial, în unitatile în care functioneaza, informari privind prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 27
(1)Încalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel:
a)încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si (2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b)încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2)Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale corespunzatoare se fac de catre:
a)inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a caror raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul împuternicit al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) si (4), art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 26 alin. (1);
b)personalul împuternicit din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;
c)personalul împuternicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare în vigoare, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).
Art. 28
Contraventiilor prevazute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Art. 29
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 30,
Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data depunerii la Parlament si se aplica începând cu data de 1 februarie 2004.
Art. 31
În termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala pentru:
a)salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie româna ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;
b)cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în România, daca fac parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).
Art. 2
În sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos sunt definite dupa cum urmeaza:
a)protectia maternitatii este protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca;
b)locul de munca este zona delimitata în spatiu, în functie de specificul muncii, înzestrata cu mijloacele si cu materialele necesare muncii, în vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru îndeplinirea unei activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si îndemânarea lor, în conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii corespunzatoare, din care se obtine un venit în baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;
c)salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare;
d)salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului în scris masurile de protectie prevazute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a nascut;
e)salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, îsi alapteaza copilul si anunta angajatorul în scris cu privire la începutul si sfârsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f)dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g)concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa îl efectueze dupa nastere, în cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de care beneficiaza salariatele în conditiile legii;
h)concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c)-e) pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.
Art. 3
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.
(2)În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute în prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25.
Art. 4
Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel încât:
a)sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;
b)salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constrânse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
Art. 5
(1)Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2)Evaluarile prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza în rapoarte scrise.
Art. 6
(1)Angajatorii sunt obligati ca, în termen de 5 zile lucratoare de la data întocmirii raportului, sa înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.
(2)Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 7
(1)În termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de catre o salariata ca se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligatia sa înstiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea.
(2)De la data primirii înstiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si în conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al acesteia si doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.
Art. 9
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, în sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
Art. 10
(1)În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplineasca obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:
a)înainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);
b)dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), în cazul în care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si îngrijirea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pâna la 3 ani.
(2)Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
(3)Eliberarea certificatului medical se va face în conditiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.
Art. 12
(1)Pentru salariatele care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si îsi desfasoara activitatea numai în pozitia ortostatica sau în pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus în pozitie sezânda sau, respectiv, pentru miscare.
(2)Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus în pozitie sezânda sau, respectiv, pentru miscare.
(3)Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine întemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
Art. 13
În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Art. 14
Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) si e) nu pot fi obligate de catre angajator sa realizeze activitati pentru care evaluarea a evidentiat riscul de expunere la agenti sau conditii de munca prevazute la lit. A si B din anexa nr. 2.
Art. 15
Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale în limita a maximum 16 ore pe luna, în conditiile prevazute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigatiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16
Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17
(1)Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pâna la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-întors de la locul în care se gaseste copilul.
(2)La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3)Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4)În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unitatii încaperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare în vigoare.
Art. 18
Pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 19
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2)În cazul în care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3)Solicitarea salariatei se însoteste de un document medical care mentioneaza perioada în care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.
(4)În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal, conform art. 10 si 11.
Art. 20
(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat.
(2)În cazul în care o salariata care desfasoara în mod curent munca cu caracter insalubru sau greu de suportat se încadreaza în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3)Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau greu de suportat la care face referire alin. (1) sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
(4)Prevederile art. 19 alin. (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 21
(1)Este interzis angajatorului sa dispuna încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a)salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b)salariatei care se afla în concediu de risc maternal;
c)salariatei care se afla în concediu de maternitate;
d)salariatei care se afla în concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de pâna la 3 ani;
e)salariatei care se afla în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de pâna la 18 ani.
(2)Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pâna la 6 luni dupa revenirea salariatei în unitate.
(3)Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, în conditiile legii.
Art. 22
(1)Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.
(2)Actiunea în justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
Art. 23
În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pâna la prima zi de înfatisare.
Art. 24
(1)Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21 are obligatia ca, în termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii în scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2)Copia deciziei se însoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.
Art. 25
(1)Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevazute la art. 23, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate.
(2)Inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
Art. 26
(1)Angajatorii au obligatia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unitatile pe care le detin, câte o copie a prezentei ordonante de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Reprezentantii sindicali sau reprezentantii alesi ai salariatilor având atributii privind asigurarea respectarii egalitati de sanse între femei si barbati, desemnati în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si barbati, au obligatia de a organiza semestrial, în unitatile în care functioneaza, informari privind prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 27
(1)Încalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel:
a)încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si (2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b)încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2)Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale corespunzatoare se fac de catre:
a)inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a caror raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul împuternicit al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) si (4), art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 26 alin. (1);
b)personalul împuternicit din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;
c)personalul împuternicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare în vigoare, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).
Art. 28
Contraventiilor prevazute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Art. 29
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 30,
Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data depunerii la Parlament si se aplica începând cu data de 1 februarie 2004.
Art. 31
În termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.
miercuri, 3 iunie 2009
Întrebări şi răspunsuri
Cu scuzele de rigoare pentru întârziere, am postat astăzi câteva răspunsuri la întrebările din secţiunile: decontarea navetei, prima de instalare, ajutorul pentru naşterea fiecărui copil.Pentru întrebări şi răspunsuri mai rapide, recomand celor interesaţi să-mi scrie direct la adresa: sinvlex@yahoo.com
Mulţumiri şi gânduri bune tuturor !
Neconstituţională !
Şi cea de-a doua ordonanţă care amâna majorarea salariilor în învăţământ a fost declarată neconstituţională
Curtea Constituţională a scos în afara legii articolele din O.U.G. 151/2008, care prevăd ca salariile profesorilor să crească gradual, cu pâna la 28 la suta, şi care amâna termenul de intrare în vigoare a Legii nr. 221/2007 privind majorarile salariale de 34% (Mediafax).
Legea nr. 221, prin care se majorau salariile profesorilor cu aproximativ 34%, începând din octombrie 2008, a fost promulgată de preşedintele Traian Basescu. La câteva zile de la promulgare, Guvernul a emis O.U.G. nr. 136/2008, prin care amâna intrarea în vigoare a legii. Curtea Constitutională a decis, în 12 noiembrie 2008, că O.U.G. nr. 136 este neconstitutionala, însa Guvernul a emis o noua ordonanţă- 151/2008 - prin care erau prevazute majorări graduale ale salariilor profesorilor cu pâna la 28 la suta, în doua transe, din martie şi din septembrie 2009, de cele mai mari creşteri urmând sa beneficieze cadrele didactice cu venituri reduse.
Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - actualizată
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementeaza organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat.
(2)Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire.
(3)Durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditiile de studii, se aplica aceste norme.
(5)Finantarea ciclurilor de studii prevazute la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de învatamânt superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 3
Ministerul Educatiei si Cercetarii, împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, în colaborare cu institutiile de învatamânt superior si cu partenerii sociali, coreleaza oferta educationala a învatamântului universitar, pe cicluri, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale.
CAPITOLUL II: Ciclul I - studii universitare de licenta
Art. 4
(la data 21-feb-2005 Art. 4 din capitolul II a fost reglementat de Hotarirea 88/2005 )
(1)Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).
(2)În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea unei discipline.
(3)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul tehnic este de 4 ani.
(4)La învatamântul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la învatamântul de zi în domeniul respectiv.
(5)Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.
(6)Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare.
(7)În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica.
Art. 5
(1)Studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.
(2)Absolventii cu diploma ai studiilor universitare de licenta îsi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
(3)Ministerul Educatiei si Cercetarii actualizeaza periodic, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, lista domeniilor si specializarilor de licenta, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Universitatile pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studii în alte specializari decât cele prevazute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare si acreditare.
Art. 6
(1)Diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice profesiei.
(2)Cunostintele generale permit abordarile stiintifice ale domeniului de specialitate, care sa asigure întelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectiva orala si scrisa în domeniul de specialitate si în contexte culturale diverse.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la procesele de cunoastere, reproducere si întelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltari ale cunoasterii si ale aplicatiilor profesionale din domeniu, precum si întelegerea si aplicarea principiilor si metodelor fundamentale de investigare specifice.
(4)Competentele generale se refera la:
a)culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete;
b)utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv într-o limba straina;
c)utilizarea tehnologiilor informatice;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare;
e)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;
b)capacitatea de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;
c)analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si a demonstra solutiile alese;
d)capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluarii proprii;
e)initiativa în analiza si rezolvarea de probleme.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 7
(1)Studiile universitare de licenta pot fi continuate prin studii universitare de masterat.
(2)În anumite domenii si specializari la care studiile universitare de licenta nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolventii pot opta, în conditiile stabilite de universitati, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAPITOLUL III: Ciclul II - studii universitare de masterat
Art. 8
(1)Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licenta, limita inferioara poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.
(3)Durata totala cumulata a ciclului I - studii universitare de licenta si a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie sa corespunda obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.
(4)Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandari sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa între 5 si 6 ani, la învatamântul de zi, în conditiile art. 1 alin. (3), diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.
(5)Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este conditionata de obtinerea diplomei acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
Art. 9
(1)Studiile universitare de masterat se organizeaza, de regula, la învatamântul de zi.
(2)Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3)Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevazute la alin. (2) asigura obtinerea de competente complementare.
(4)Studiile universitare de masterat se pot organiza si cu frecventa redusa sau la distanta. Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.
(5)Absolventii ciclurilor de studii universitare de licenta sau masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul prescolar si preuniversitar obligatoriu, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(6)Absolventii cu diploma de masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul liceal, postliceal sau universitar, cu conditia detinerii unei pregatiri psihopedagogice, care sa corespunda unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile, programe de pregatire oferite de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(7)Programele de pregatire psihopedagogica sunt oferite de facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei si de departamentele pentru pregatirea personalului didactic, abilitate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(8)Facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei pot organiza studii universitare de masterat didactic.
(9)Masteratul didactic are o durata de 2 ani, cu acumulare de 120 de credite de studii transferabile. Anual, Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba cifrele de scolarizare pe specializari si programele de studii ale masteratului didactic.
(10)Diploma de masterat didactic, care contine un modul de specializare din domeniul apropiat licentei, da dreptul exercitarii profesiei didactice, în regim de completare de norma, în acel domeniu.
Art. 10
(1)Diplomele de master atesta ca titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la:
a)familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii în domeniu;
b)abilitati superioare de cercetare independenta;
c)capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevazute.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la:
a)acumularea unei cantitati substantiale de cunostinte noi;
b)identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;
c)compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizarii directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei.
(4)Competentele generale se refera la:
a)aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;
b)elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c)capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d)capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e)abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetari;
b)formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;
c)aplicarea creativa a metodelor de cercetare;
d)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 11
(1)Institutiile de învatamânt superior sunt autonome si raspund pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializari si programe de studii corespunzatoare.
(2)Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile art. 1 alin. (5) reprezinta minimum 50 % din numarul de absolventi cu diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de catre acestia.
CAPITOLUL IV: Ciclul III - studii universitare de doctorat
Art. 12
Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata de 3 ani. În situatii speciale, când tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
Art. 13
(1)Diploma de doctor atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de vârf din domeniul de doctorat.
(3)Competentele generale se refera la:
a)dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor în contexte diverse si specifice;
b)constructie teoretica si aplicare profesionala;
c)constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu în domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4)Abilitatile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi si abordarea lor prin cercetare, imaginatie creativa si combinativa, analiza critica si interpretativa.
Art. 14
Reglementarile specifice organizarii studiilor universitare de doctorat se elaboreaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se supun spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL V: Corelarea sistemului de învatamânt din România cu sistemele europene de învatamânt
Art. 15
(1)Aplicarea în toate universitatile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.
(2)Începând cu anul universitar 2005-2006, universitatile elibereaza gratuit, inclusiv într-o limba de larga circulatie, fiecarui absolvent, Suplimentul la diploma, al carui continut este în conformitate cu normele europene.
(3)Pentru programele de studii integrate, oferite de doua sau de mai multe universitati, care conduc la obtinerea de diplome comune, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementarile legale.
CAPITOLUL VI: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 16
(1)Învatamântul superior de scurta durata, care se desfasoara în prezent în colegiile universitare existente la data publicarii prezentei legi, intra în lichidare sau se reorganizeaza în studii universitare de licenta, în domeniile existente sau apropiate.
(2)Absolventii cu diploma de învatamânt superior de scurta durata pot continua studiile pentru a obtine licenta în cadrul ciclului I - studii universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza carora se admite înscrierea la examenul de licenta a absolventilor învatamântului superior de scurta durata.
Art. 17
Organizarea programelor de studii în institutiile de învatamânt superior care pregatesc specialisti în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se stabileste prin hotarâre a Guvernului.
Art. 18
(1)Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificarile universitare si clasificarea ocupatiilor, precum si modificarile necesare în sistemul de salarizare, în conditiile legii.
(2)Diplomele absolventilor de învatamânt superior sunt recunoscute si ofera drepturi în conditiile stabilite de legislatia în vigoare la data obtinerii actului de finalizare a studiilor.
(3)Diplomele absolventilor de învatamânt superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.
(4)Diplomele acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta, de masterat si de doctorat asigura accesul la profesii si ocupatii diferite, care vor fi stabilite prin lege.
Art. 19
Prevederile prezentei legi se aplica învatamântului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functioneaza în conditiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studentii admisi în anul I, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (4).
Art. 20
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) si ale art. 73 alin. (1) din Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 614 din data de 7 iulie 2004
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementeaza organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat.
(2)Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire.
(3)Durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale privind conditiile de studii, se aplica aceste norme.
(5)Finantarea ciclurilor de studii prevazute la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de învatamânt superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Art. 3
Ministerul Educatiei si Cercetarii, împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, în colaborare cu institutiile de învatamânt superior si cu partenerii sociali, coreleaza oferta educationala a învatamântului universitar, pe cicluri, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale.
CAPITOLUL II: Ciclul I - studii universitare de licenta
Art. 4
(la data 21-feb-2005 Art. 4 din capitolul II a fost reglementat de Hotarirea 88/2005 )
(1)Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).
(2)În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea unei discipline.
(3)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul tehnic este de 4 ani.
(4)La învatamântul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la învatamântul de zi în domeniul respectiv.
(5)Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.
(6)Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare.
(7)În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica.
Art. 5
(1)Studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.
(2)Absolventii cu diploma ai studiilor universitare de licenta îsi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
(3)Ministerul Educatiei si Cercetarii actualizeaza periodic, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, lista domeniilor si specializarilor de licenta, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Universitatile pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studii în alte specializari decât cele prevazute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare si acreditare.
Art. 6
(1)Diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice profesiei.
(2)Cunostintele generale permit abordarile stiintifice ale domeniului de specialitate, care sa asigure întelegerea, inovarea si crearea de cunostinte noi, precum si comunicarea efectiva orala si scrisa în domeniul de specialitate si în contexte culturale diverse.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la procesele de cunoastere, reproducere si întelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltari ale cunoasterii si ale aplicatiilor profesionale din domeniu, precum si întelegerea si aplicarea principiilor si metodelor fundamentale de investigare specifice.
(4)Competentele generale se refera la:
a)culegerea, analiza si interpretarea de date si de informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii si demersuri concrete;
b)utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv într-o limba straina;
c)utilizarea tehnologiilor informatice;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare;
e)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;
b)capacitatea de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;
c)analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si a demonstra solutiile alese;
d)capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluarii proprii;
e)initiativa în analiza si rezolvarea de probleme.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 7
(1)Studiile universitare de licenta pot fi continuate prin studii universitare de masterat.
(2)În anumite domenii si specializari la care studiile universitare de licenta nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolventii pot opta, în conditiile stabilite de universitati, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAPITOLUL III: Ciclul II - studii universitare de masterat
Art. 8
(1)Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studiu transferabile cuprins, de regula, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licenta, limita inferioara poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2)La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.
(3)Durata totala cumulata a ciclului I - studii universitare de licenta si a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie sa corespunda obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.
(4)Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandari sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa între 5 si 6 ani, la învatamântul de zi, în conditiile art. 1 alin. (3), diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.
(5)Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este conditionata de obtinerea diplomei acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
Art. 9
(1)Studiile universitare de masterat se organizeaza, de regula, la învatamântul de zi.
(2)Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3)Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevazute la alin. (2) asigura obtinerea de competente complementare.
(4)Studiile universitare de masterat se pot organiza si cu frecventa redusa sau la distanta. Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului.
(5)Absolventii ciclurilor de studii universitare de licenta sau masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul prescolar si preuniversitar obligatoriu, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(6)Absolventii cu diploma de masterat pot ocupa posturi didactice în învatamântul liceal, postliceal sau universitar, cu conditia detinerii unei pregatiri psihopedagogice, care sa corespunda unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile, programe de pregatire oferite de departamentele pentru pregatirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învatamânt, care nu detine cele 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica, este obligat sa le dobândeasca în maximum 3 ani.
(7)Programele de pregatire psihopedagogica sunt oferite de facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei si de departamentele pentru pregatirea personalului didactic, abilitate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(8)Facultatile de psihologie si stiinte ale educatiei pot organiza studii universitare de masterat didactic.
(9)Masteratul didactic are o durata de 2 ani, cu acumulare de 120 de credite de studii transferabile. Anual, Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba cifrele de scolarizare pe specializari si programele de studii ale masteratului didactic.
(10)Diploma de masterat didactic, care contine un modul de specializare din domeniul apropiat licentei, da dreptul exercitarii profesiei didactice, în regim de completare de norma, în acel domeniu.
Art. 10
(1)Diplomele de master atesta ca titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la:
a)familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii în domeniu;
b)abilitati superioare de cercetare independenta;
c)capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevazute.
(3)Cunostintele de specialitate se refera la:
a)acumularea unei cantitati substantiale de cunostinte noi;
b)identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;
c)compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizarii directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei.
(4)Competentele generale se refera la:
a)aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;
b)elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c)capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d)capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e)abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale.
(5)Abilitatile cognitive specifice presupun:
a)evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetari;
b)formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;
c)aplicarea creativa a metodelor de cercetare;
d)conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.
(6)Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.
Art. 11
(1)Institutiile de învatamânt superior sunt autonome si raspund pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializari si programe de studii corespunzatoare.
(2)Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile art. 1 alin. (5) reprezinta minimum 50 % din numarul de absolventi cu diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de catre acestia.
CAPITOLUL IV: Ciclul III - studii universitare de doctorat
Art. 12
Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata de 3 ani. În situatii speciale, când tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
Art. 13
(1)Diploma de doctor atesta ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.
(2)Cunostintele generale se refera la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de vârf din domeniul de doctorat.
(3)Competentele generale se refera la:
a)dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor în contexte diverse si specifice;
b)constructie teoretica si aplicare profesionala;
c)constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu în domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica;
d)asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4)Abilitatile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi si abordarea lor prin cercetare, imaginatie creativa si combinativa, analiza critica si interpretativa.
Art. 14
Reglementarile specifice organizarii studiilor universitare de doctorat se elaboreaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se supun spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL V: Corelarea sistemului de învatamânt din România cu sistemele europene de învatamânt
Art. 15
(1)Aplicarea în toate universitatile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.
(2)Începând cu anul universitar 2005-2006, universitatile elibereaza gratuit, inclusiv într-o limba de larga circulatie, fiecarui absolvent, Suplimentul la diploma, al carui continut este în conformitate cu normele europene.
(3)Pentru programele de studii integrate, oferite de doua sau de mai multe universitati, care conduc la obtinerea de diplome comune, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementarile legale.
CAPITOLUL VI: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 16
(1)Învatamântul superior de scurta durata, care se desfasoara în prezent în colegiile universitare existente la data publicarii prezentei legi, intra în lichidare sau se reorganizeaza în studii universitare de licenta, în domeniile existente sau apropiate.
(2)Absolventii cu diploma de învatamânt superior de scurta durata pot continua studiile pentru a obtine licenta în cadrul ciclului I - studii universitare de licenta.
(3)Institutiile de învatamânt superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza carora se admite înscrierea la examenul de licenta a absolventilor învatamântului superior de scurta durata.
Art. 17
Organizarea programelor de studii în institutiile de învatamânt superior care pregatesc specialisti în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se stabileste prin hotarâre a Guvernului.
Art. 18
(1)Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificarile universitare si clasificarea ocupatiilor, precum si modificarile necesare în sistemul de salarizare, în conditiile legii.
(2)Diplomele absolventilor de învatamânt superior sunt recunoscute si ofera drepturi în conditiile stabilite de legislatia în vigoare la data obtinerii actului de finalizare a studiilor.
(3)Diplomele absolventilor de învatamânt superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.
(4)Diplomele acordate dupa finalizarea studiilor universitare de licenta, de masterat si de doctorat asigura accesul la profesii si ocupatii diferite, care vor fi stabilite prin lege.
Art. 19
Prevederile prezentei legi se aplica învatamântului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functioneaza în conditiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studentii admisi în anul I, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (4).
Art. 20
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) si ale art. 73 alin. (1) din Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 614 din data de 7 iulie 2004
marți, 2 iunie 2009
Şi despre personalul didactic auxiliar
Potrivit unei informări F.S.L.I. , în ceea ce priveşte personalul didactic auxiliar, proiectul noii grile de salarizare conţine elemente de noutate. Astfel, majoritatea funcţiilor didactice auxiliare sunt ierarhizate în funcţie de studii, dar şi pe următoarele grade profesionale: I, II, III, IV şi debutant. Pentru fiecare grad profesional, se stabilesc 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime actuale (3-5, 5-10, 10-15, 15-20, peste 20).
Un profesor cu gradul I ar putea ajunge la nivelul 9 de salarizare
Propunerile M.E.C.I. şi ale federaţiilor sindicale pentru întocmirea unei grile de salarizare unitară.În învăţământul preuniversitar au fost propuse următoarele categorii de funcţii didactice de predare:
.
.
Profesor I, categorie din care fac parte: Profesor S ; Profesor ciclul II Bologna ; orice alte cadre didactice cu nivelul maxim al studiilor S;
Profesor II, categorie care include: Profesor SSD ; Profesor ciclul I Bologna (inclusiv absolvenţii cu specializarea Pedagogia Învăţământului Precolar şi Primar) ; orice alte cadre didactice cu nivelul maxim al studiilor SSD;
Institutor: absolvenţii colegiilor universitare pedagogice care nu au liceul pedagogic la bază şi absolvenţii institutelor pedagogice de 2 ani;
Educatoare M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală), Învăţător M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală), Maiştri-instructori (PL / şcoală de maiştri);
Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate.
În învăţământul preuniversitar, vor exista următoarele categorii de funcţii din punct de vedere al salarizării:
1. Profesor I, categorie care include: Profesor S + Profesor ciclul II Bologna + orice alte cadre didactice cu S; categorie care include: Profesor SSD + Profesor ciclul I Bologna (inclusiv absolvenţii cu specializarea Pedagogia Învăţământului Precolar şi Primar) + orice alte cadre didactice cu SSD;
3. Institutor (absolvenţii colegiilor universitare pedagogice care nu au liceul pedagogic la bază; în prezent colegiile universitare pedagogice nu mai există – ultima promoţie fiind 2007);
4. Educatoare M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală) + Învăţător M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală) + Maiştri-instructori (PL / şcoală de maiştri);
5. Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate.
Funcţia didactică/gradul didactic/nivelul de salarizare
Institutor: absolvenţii colegiilor universitare pedagogice care nu au liceul pedagogic la bază şi absolvenţii institutelor pedagogice de 2 ani;
Educatoare M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală), Învăţător M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală), Maiştri-instructori (PL / şcoală de maiştri);
Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate.
În învăţământul preuniversitar, vor exista următoarele categorii de funcţii din punct de vedere al salarizării:
1. Profesor I, categorie care include: Profesor S + Profesor ciclul II Bologna + orice alte cadre didactice cu S; categorie care include: Profesor SSD + Profesor ciclul I Bologna (inclusiv absolvenţii cu specializarea Pedagogia Învăţământului Precolar şi Primar) + orice alte cadre didactice cu SSD;
3. Institutor (absolvenţii colegiilor universitare pedagogice care nu au liceul pedagogic la bază; în prezent colegiile universitare pedagogice nu mai există – ultima promoţie fiind 2007);
4. Educatoare M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală) + Învăţător M (absolvenţi liceu pedagogic/şcoală normală) + Maiştri-instructori (PL / şcoală de maiştri);
5. Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate.
Funcţia didactică/gradul didactic/nivelul de salarizare
.
Educatoare, Invăţător, Maistru-instructor - Gradul I 6, Gradul II 5, Definitivat 4,5, Debutant 3,5
Institutor - Gradul I 6,2, Gradul II 5,2 , Definitivat 4,5, Debutant 3,5
Profesor II - Gradul I 7,5, Gradul II 6,5, Definitivat 5,5, Debutant 4,5
Profesor I Gradul I 9,2, Gradul II 8,2, Definitivat 7,2, Debutant 5,5
Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate - 3
Institutor - Gradul I 6,2, Gradul II 5,2 , Definitivat 4,5, Debutant 3,5
Profesor II - Gradul I 7,5, Gradul II 6,5, Definitivat 5,5, Debutant 4,5
Profesor I Gradul I 9,2, Gradul II 8,2, Definitivat 7,2, Debutant 5,5
Profesor, învăţător, educatoare, maistru-instructor fără studii de specialitate - 3
luni, 1 iunie 2009
Repartiţia pe judeţe a biletelor de tratament - 2009
PrecizareEste vorba despre repartiţia pe judeţe a biletelor de tratament şi nu a biletelor de odihnă
.
.
.
.
.
Situatia pe statiuni a biletelor de tratament contractate pe anul 2009
STATIUNEA/ nr. Bilete contractate
1 Mai 7.888
Amara 13.206
Bala 3.536
Bazna 900
Busteni 240
Baltatesti 2.218
Bizusa 1.258
Buzias 6.378
Caciulata 15.886
Covasna 19.398
Calacea 578
Ef.Nord 6.156
Ef.Sud 328
Felix 18.922
Geoagiu 7.011
Govora 6.098
Herculane 14.896
Lacu Sarat 7.656
Mangalia 3.526
Moneasa 5.756
Neptun 332
Nicolina 2.550
Ocna Sugatag 1.648
Olanesti 13.212
Pucioasa 5.392
Predeal 930
Saturn 5.524
Sarata Monteoru 3.510
Sangeorz 5.500
Sinaia 1.496
Sovata 7.202
Slanic Moldova 3.320
Slanic Prahova 2.574
Stana de Vale 124
Tinca 1.092
Targu Ocna 1.284
Techirghiol 5.272
Tusnad 5.382
Turda 1.148
Vatra Dornei 7.062
Voineasa 842
TOTAL TRATAMENT: 217.231
Propunerile M.E.C.I. privind poziţionarea învăţământului în cadrul grilei de salarizare unică
Propunerea M.E.C.I.1) Profesor, învaţător, educatoare, maistru instructor cu studii de nivel liceal/necalificati, studii medii M - NIVEL 3
.
2) Învaţător/ educator/ maistru instructor - studii M - NIVEL intre 3 si 5,5
.
3) Institutor/maistru instructor, PIPP, studii SSD - NIVEL între 3,1 si 6
3) Institutor/maistru instructor, PIPP, studii SSD - NIVEL între 3,1 si 6
.
4) Institutor, maistru instructor, PIPP, studii S - NIVEL intre 3,7 si 7
4) Institutor, maistru instructor, PIPP, studii S - NIVEL intre 3,7 si 7
.
5) Profesor studii SSD - NIVEL intre 3,7 si 7
5) Profesor studii SSD - NIVEL intre 3,7 si 7
.
6) Profesor studii S - NIVEL intre 5 si 9
6) Profesor studii S - NIVEL intre 5 si 9
.
Coeficientul de NIVEL se înmmulţeste cu 600 Ron şi se obţine salariul de încadrare (care conţine şi sporul de dirigenţie şi sporul de vechime)
Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, stabilit de proiectul legii, este de 1-15.
preluare: http://liviumarianpop.blogspot.com/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)