De câtă forță, sacrificiu, demnitate, conștiință și luciditate este nevoie pentru a putea schimba un sistem tocmai cu oamenii care sunt rezultatul lui?


luni, 1 iulie 2013

Se revine la principiul "unu la unu" pentru ocuparea posturilor care devin vacante

O.U.G. nr. 77 din 26 iunie 2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor 
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate instituţiile şi autorităţile publice pot ocupa prin concurs/examen posturi conform principiului: "unu la unu", respectiv la un post ocupat devenit vacant, un post ocupat(art. 5 alin. 1)

Luând în considerare faptul că o premisă determinantă în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale o constituie armonizarea legislaţiei specifice administraţiei publice în vederea eficientizării actului administrativ,
ţinând cont de faptul că activitatea administraţiei publice trebuie să fie măsurabilă şi eficientă, se impune luarea cu celeritate a unor măsuri privind numărul de posturi aprobate autorităţilor şi instituţiilor publice, care vizează ajustarea şi reaşezarea structurilor funcţionale de o manieră flexibilă, care să permită îndeplinirea cu eficienţă a atribuţiilor instituţionale.Având în vedere lipsa de personal de la nivelul multor unităţi administrativ-teritoriale, ca urmare a vacantării unor posturi, precum şi menţinerea restricţiei din anul 2009 privind ocuparea unui post dacă se vacantează 7, se impune luarea unor măsuri pentru a asigura condiţii minime privind funcţionalitatea acestora.Adoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă se impune având în vedere necesitatea eliminării riscului unor potenţiale presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat, precum şi necesitatea asigurării funcţionalităţii autorităţilor administraţiei publice locale.Întrucât aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.


Art. 1

(1)La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se desfiinţează posturile vacante la:
a)ministere;
b)instituţiile şi autorităţile publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finanţare;
c)instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor sociale de stat şi/sau din bugetele fondurilor speciale;
d)instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Fac excepţie de la reducerea prevăzută la alin. (1) următoarele:
a)posturile vacante determinate ca diferenţă între numărul posturilor corespunzător categoriei unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale prevăzute în anexa nr. 1 şi numărul posturilor ocupate, stabilit potrivit prevederilor pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările ulterioare, precum şi posturile vacante din compartimentele autorităţilor administraţiei publice locale pentru care au fost stabilite posturi potrivit prevederilor pct. 2-4 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările ulterioare;
b)posturile vacante unice din cadrul instituţiilor publice locale, definite ca acele posturi ale căror atribuţii, prin conţinutul şi natura lor sau prin responsabilităţile stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă funcţională;
c)posturile vacante pentru care au fost începute procedurile de ocupare, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi posturile vacante ocupate temporar la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
d)posturile vacante din unităţile şi instituţiile de învăţământ şi cercetare, unităţile sanitare, unităţile de asistenţă socială şi unităţile de asistenţă medico-socială, Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi cabinetele de expertiză medicală din cadrul caselor teritoriale de pensii;
e)posturile vacante a căror ocupare a fost aprobată potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013;
f)posturile vacante aferente funcţiilor de demnitate publică şi celor asimilate acestora, funcţiilor de primar, de viceprimar, de preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean, inclusiv cele aferente cabinetelor acestora;
g)posturile vacante aferente funcţiilor publice de conducere generale, specifice sau cu statut special, cele aferente categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi cele aferente funcţiilor militare de conducere, cele de secretar al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi de administrator public, precum şi posturile vacante de conducere pentru personalul contractual;
h)posturile vacante din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, care sunt stabilite în conformitate cu procesul de planificare a apărării la nivel naţional, cu standardele NATO şi legislaţia în vigoare;
i)posturile vacante din structurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi cele necesare încadrării, în condiţiile legii, a promoţiei de ofiţeri, subofiţeri, agenţi de poliţie, maiştri militari şi funcţionari publici cu statut special din anul 2013 de către Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
j)posturile vacante din structurile sau instituţiile nou-înfiinţate în cadrul ori în subordinea instituţiilor şi autorităţilor publice din administraţia publică centrală, care au atribuţii noi, stabilite prin acte normative, a căror înfiinţare s-a aprobat în anul 2013, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă acestea s-au înfiinţat prin reorganizarea altor structuri sau instituţii publice deja existente, precum şi posturile vacante din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi structurile din subordinea acestora, care se reduc conform procesului de reorganizare a acestora;
k)posturile vacante din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului Exterior al Ministerului Afacerilor Externe şi din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice şi al structurilor din subordinea acesteia;
l)posturile vacante din cadrul autorităţilor de management şi organismelor intermediare, agenţiilor de plată subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care gestionează fonduri externe nerambursabile;
m)posturile vacante unice din cadrul unităţilor subordonate/în coordonarea/sub autoritatea ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, definite ca acele posturi ale căror atribuţii, prin conţinutul şi natura lor sau prin responsabilităţile stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică.


Art. 2
Numărul total al posturilor ocupate, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se reduce potrivit anexei nr. 2, cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal.


Art. 3
(1)Instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia să îşi modifice structurile funcţionale, astfel încât numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice care are în aparatul propriu/de specialitate şi personal contractual ori, după caz, numai personal contractual să fie de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate. Pentru determinarea numărului total al funcţiilor de conducere prin aplicarea cotei de 12%, se procedează după cum urmează:
a)în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjeşte la întreg;
b)în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjeşte la numărul întreg imediat superior acestuia, dacă fracţiunea este mai mare de 0,50.
(2)Numărul funcţiilor de conducere stabilit potrivit alin. (1) nu include funcţiile de demnitate publică alese sau numite, precum şi cele asimilate acestora, funcţiile de primar, de viceprimar, de preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean, funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici, funcţiile publice de secretar al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, funcţiile de administratori publici, funcţiile de conducere din cabinetul demnitarului şi funcţiile de conducere a căror ocupare se face prin detaşare cu personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, conform statelor de organizare "Anexa M", aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
(3)Structura funcţională a autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie;
b)pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;
c)pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;
d)pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.
(4)În situaţia în care, prin aplicarea prevederilor art. 1, 2 şi alin. (1)-(3) din prezentul articol, se desfiinţează o funcţie de conducere ocupată, se transformă postul propriu al persoanei într-o funcţie de execuţie corespunzătoare studiilor şi condiţiilor de vechime ale acesteia.
(5)În situaţia în care, prin aplicarea prevederilor art. 1, 2 şi alin. (1)-(3) din prezentul articol, serviciul public deconcentrat îşi modifică structura stabilită prin actul normativ de înfiinţare, acesta îşi păstrează denumirea, iar conducătorul/adjunctul acestuia, după caz, titulatura şi salarizarea.
(6)În cazul posturilor de conducere din instituţiile publice locale transformate potrivit alin. (4), titularii acestora îşi păstrează până la 31 decembrie 2013 drepturile salariale aferente funcţiei de conducere deţinute anterior transformării.
Art. 4
Instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, să adopte/emită actele normative/administrative specifice de aprobare a structurii funcţionale, în conformitate cu măsurile prevăzute la art. 1-3, după caz.


Art. 5
(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate instituţiile şi autorităţile publice pot ocupa prin concurs/examen posturi conform principiului: "unu la unu", respectiv la un post ocupat devenit vacant, un post ocupat.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 1 alin. (1) pot aplica principiul prevăzut la alin. (1), după reorganizarea instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice, potrivit art. 1-4.
(3)Ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen, prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b), se face numai după obţinerea avizului favorabil al Guvernului, prin notă iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza solicitărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor de personal şi al cheltuielilor de personal aprobate prin buget. Procedura de transmitere a solicitărilor de ocupare a posturilor se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
(4)Ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen, prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d), se face numai după obţinerea avizului favorabil al Guvernului, prin notă iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, după caz, şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza solicitărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor de personal şi al cheltuielilor de personal aprobate prin buget.
(5)Ocuparea posturilor vacante prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. h)-m) se face în condiţiile legii, numai după aprobarea Guvernului, prin memorandum, cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.


Art. 6
(1)Anual, prin hotărâre, Guvernul poate stabili numărul maxim de posturi care se pot înfiinţa şi ocupa, suplimentar posturilor stabilite după aplicarea prevederilor art. 1-3, în condiţiile legii, de către instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 1 alin. (1), cu respectarea prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
(2)Numărul posturilor suplimentare prevăzute la alin. (1), pentru instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 1 alin. (1), se aprobă prin memorandum de către Guvern.


Art. 7
La data intrării în vigoare a prezentei de ordonanţe de urgenţă, următoarele acte normative se modifică după cum urmează:
A)Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 19 octombrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La articolul 10, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Structura organizatorică şi numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Comisiei Naţionale de Prognoză se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
2.Anexa " Structura organizatorică a Comisiei Naţionale de Prognoză" se abrogă.


B)Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 3
(1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul de lucru al Guvernului, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora, se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
C)Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 98 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
"i) la împlinirea unui termen de 3 luni de la data numirii prin mobilitate în funcţia publică corespunzătoare categoriei de înalţi funcţionari publici de inspector guvernamental."
2.Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 112
(1) Numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice este de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate. Pentru determinarea numărului total al funcţiilor de conducere prin aplicarea cotei de 12%, se procedează după cum urmează:
a) în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjeşte la întreg;
b) în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjeşte la numărul întreg imediat superior acestuia, dacă fracţiunea este mai mare de 0,50.
(2) Numărul funcţiilor de conducere stabilit potrivit alin. (1) nu include funcţiile de demnitate publică alese sau numite, precum şi cele asimilate acestora, funcţiile de primar, de viceprimar, de preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean, funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici, funcţiile publice de secretar al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, funcţiile de administratori publici, funcţiile de conducere din cabinetul demnitarului şi funcţiile de conducere a căror ocupare se face prin detaşare cu personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, conform statelor de organizare «Anexa M», aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării."
Art. 8
Instituţiile publice ale căror organizare şi funcţionare sunt reglementate prin actele normative prevăzute la art. 7 au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, să supună spre adoptare hotărârile Guvernului de stabilire a numărului de posturi şi a structurii funcţionale, în conformitate cu măsurile prevăzute la art. 1-3, după caz.


Art. 9
Instituţiile şi autorităţile la care se face referire la art. 7 vor funcţiona, potrivit prevederilor legale aflate în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind aprobarea numărului de posturi şi a structurii funcţionale ale acestora.


Art. 10
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă prevederile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare.


Art. 11
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.


-****-


ANEXA nr. 1: Numărul posturilor stabilit pentru fiecare categorie de unitate/subdiviziune administrativ-teritorială în vederea aplicării excepţiei prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din ordonanţa de urgenţă
Tipul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Codul grupei
Grupe în funcţie de numărul locuitorilor la 1 ianuarie 2012
Nr. de posturi
C - comune
141
cel mult 1.500
9
142
1.501-3.000
11
143
3.001-5.000
15
144
5.001-10.000
17
145
10.001-20.000
22
O - oraşe
131
1.501-3.000
22
132
3.001-5.000
24
133
5.001-10.000
30
134
10.001-20.000
35
135
20.001-50.000
50
M - municipii
121
10.001-20.000
50
122
20.001-50.000
70
123
50.001-100.000
150
124
100.001-200.000
200
125
200.001-400.000
350
CJ - consilii judeţene
111
cel mult 500.000
250
112
cel puţin 500.001
400
Sectoarele municipiului Bucureşti
150

330
Municipiul Bucureşti
160

600

NOTĂ:
Prezenta anexă nu modifică prevederile anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările ulterioare.


ANEXA nr. 2: Instituţiile publice care aplică reducerea cu 4% a posturilor ocupate conform prevederilor art. 2 din ordonanţa de urgenţă


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale1
Ministerul Afacerilor Interne2
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice1
Ministerul Economiei1
Ministerul Educaţiei Naţionale3
Ministerul Finanţelor Publice4
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice5
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice1
Ministerul Sănătăţii6
Ministerul Transporturilor1
Secretariatul General al Guvernului1


1Se referă la aparatul central şi la instituţiile/autorităţile publice/organele de specialitate aflate în subordine, sub autoritate sau coordonare.
2Se referă la aparatul central al ministerului şi la instituţiile prefectului.
3Se referă la aparatul central al ministerului şi la inspectoratele şcolare.
4Se referă la aparatul central şi la instituţiile/autorităţile publice/organele de specialitate aflate în subordine, sub autoritate sau coordonare, cu excepţia posturilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi structurile din subordinea acesteia care se reduc conform hotărârii Guvernului de reorganizare a acesteia.
5Se referă la aparatul central şi la instituţiile/autorităţile publice/organele de specialitate aflate în subordine, sub autoritate sau coordonare, finanţate integral de la bugetul de stat.
6Se referă la aparatul central al ministerului şi la direcţiile de sănătate publică.
NOTĂ:
Ordonatorii principali de credite ai instituţiilor prevăzute în prezenta anexă stabilesc numărul de posturi care se reduc în aparatul propriu şi/sau în instituţiile şi autorităţile din subordine, sub autoritate, în coordonare sau finanţate prin bugetul acestora, în conformitate cu analizele proprii, astfel încât să reflecte reducerea cu 4% a numărului total de posturi ocupate.


Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 393 din data de 29 iunie 2013

miercuri, 19 iunie 2013

Concediul de odihnă la "plata cu ora" - un calcul discutabil

Cel puţin discutabilă, dacă nu nelegală ultima notă transmisă de MEN în legătură cu modul de calcul al concediului de odihnă pentru personalul didactic încadrat în sistem plata cu ora.

Pe lângă superficialitatea şi ambiguitatea redactării, apreciez că şi metoda de calcul pare greşită. După logica mea, pornind tocmai de la art. 2 din   O.M.E.C.T.S. nr. 5559/2011, trebuia utilizată regula de trei simplă.
Astfel, dacă pentru 12 luni integral lucrate se acordă un număr de 62 de zile de concediu de odihnă, pentru 9 luni integral lucrate rezultă un număr de 46,5 zile de concediu de odihnă şi nu 45 de zile, aşa cum se susţine în calculul transmis de MEN.

Pentru 12 luni integral lucrate ..............................62 de zile de concediu de odihnă

Pentru 9 luni integral lucrate ................................X zile de concediu de odihnă

X= 62 x 9: 12 = 46,5


Art. 2 din O.M.E.C.T.S. nr. 5559/2011 privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ :

(1)Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală dacă au prestat activitatea în baza unui contract individual de muncă, cu durată nedeterminată ori determinată, în tot cursul anului şcolar sau universitar.
(2)Cadrul didactic care a desfăşurat activitate la catedră o parte din anul şcolar/universitar are dreptul la un concediu de odihnă cu o durată calculată proporţional cu numărul lunilor lucrate în anul şcolar/universitar respectiv.
(3)În cazul în care angajarea s-a făcut după începerea anului şcolar sau universitar, durata concediului de odihnă este proporţională cu perioada lucrată.
(4)Cadrelor didactice care au lucrat în diferite perioade ale anului şcolar/universitar un anumit număr de zile li se consideră luna integral lucrată în învăţământ dacă din însumarea zilelor respective rezultă 30 de zile calendaristice.
(5)Personalul didactic încadrat pe fracţiuni de normă beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat conform prevederilor alin. (2) şi (3).






miercuri, 22 mai 2013

Loterie judiciară? Sau ce?

Mă simt forţat de împrejurări să fac o "rectificare":  majoritatea completelor Curţii de Apel Constanţa infirmă soluţiile din dosarele în care Tribunalul a respins acţiunile cadrelor didactice care au solicitat plata integrală a ajutorului financiar pentru stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pentru anii 2009 şi 2010.  
Excepţie face un singur complet de judecată (cel puţin deocamdată), care admite recursurile formulate de I.S.J. Constanţa (pentru profani, asta înseamnă că, finalmente, acei reclamanţi au pierdut procesul) şi respinge recursurile formulate  în dosarele pierdute deja la Tribunal.
Aşadar, deşi am sperat cu toţii că soluţiile contradictorii obţinute la Tribunalul Constanţa vor fi rezolvate în mod unitar de instanţa superioară (Curtea de Apel), iată că realitatea ne contrazice.
Greu de înţeles (şi mai greu de explicat)  cum, aflate în aceeaşi situaţie de fapt şi de drept, unele persoane vor beneficia de plata sumei de 100 de euro, iar altele nu.
În condiţiile în care depinde la ce complet îţi nimereşte dosarul, câştigarea proceselor privind plata ajutorului financiar de 100 de euro pentru stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale devine, mă întreb, un fel de loterie judiciară?

sâmbătă, 11 mai 2013

C'è speranza !?

În dialog cu doamna de la agenția Loto.
 - Doamnă, zic eu cu ironie condescendentă, ar trebui să înlocuiți reclama aia cu urări de noroc de la intrare. Mai bine scrieți: „Lăsați orice speranță, voi, cei care intrați!”
 - Sigur, domnu', răspunde ea cu o condescendență aproape didactică și, imediat, într-o italiană perfectă: "Lasciate ogni speranza, voi ch'intrate!". Și adaugă (aproape melancolică): "Infernul" lui Dante, domnu', nu-i așa?. Ddddaaaa, bolborosesc eu; și scap pixul din mână.

joi, 14 martie 2013

S-a modificat Legea educației: se pot face degrevări parțiale de normă didactică

OUG 14/2013 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011

ARTICOL UNIC
Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 263, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(10) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control poate fi degrevat partial de norma didactica, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale, elaborate cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamant. De acelasi drept pot beneficia si persoanele desemnate de federatiile sindicale reprezentative din invatamant, ca urmare a participarii la procesul de monitorizare si evaluare a calitatii sistemului de invatamant, aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale. Prin acelasi ordin se stabilesc atributiile persoanelor degrevate de norma didactica. 


2. La articolul 263, dupa alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (101 ) , cu urmatorul cuprins:
(101 ) Personalul degrevat potrivit alin. (10) primeste drepturile salariale pentru functia in care este incadrat, precum si celelalte sporuri si indemnizatii prevazute de lege pentru activitatea desfasurata, dupa caz. 

3. La anexa, dupa punctul 58 se introduce un nou punct, punctul 59 , cu urmatorul cuprins:
59. Degrevarea reprezinta scutirea partiala de efectuarea atributiilor prevazute la art. 262 pentru personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, ca urmare a indeplinirii unor responsabilitati specifice functiilor de conducere, de indrumare si de control, precum si pentru persoanele desemnate de federatiile sindicale reprezentative din invatamant ca urmare a participarii la procesul de monitorizare si evaluare a calitatii sistemului de invatamant.

 Publicată în Monitorul Oficial nr. 133 din 13 martie 2013

marți, 12 martie 2013

Oficial: 2 şi 3 mai 2013 - zile libere

Pentru salariaţii din sectorul bugetar, zilele de 2 şi 3 mai 2013 se stabilesc ca zile libere, potrivit HG. nr. 79/2013

 
Hotărârea Guvernului nr. 79 din 6 martie 2013 pentru stabilirea zilelor de 2 şi 3 mai 2013 ca zile libere

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. a) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
(1)Pentru salariaţii din sectorul public, zilele de 2 şi 3 mai 2013 se stabilesc ca zile libere.
(2)Pentru zilele stabilite ca zile libere potrivit alin. (1) instituţiile publice îşi vor desfăşura activitatea în regim de program normal în zilele de 13 aprilie 2013, respectiv 20 aprilie 2013 sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru, până la data de 30 aprilie 2013, potrivit planificărilor stabilite.
(3)Prestarea muncii potrivit alin. (2) nu conferă acordarea de timp liber corespunzător.
Art. 2
Prevederile art. 1 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.
Art. 3
(1)Dispoziţiile art. 1 nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în data de 2, respectiv 3 mai 2013 şi nici participanţilor în aceste procese.
(2)Dispoziţiile art. 1 nu se aplică personalului din cadrul Trezoreriei Statului care desfăşoară în zilele respective activităţi stabilite prin ordin emis de Ministerul Finanţelor Publice.
Art. 4
Dispoziţiile prezentei hotărâri pot fi aplicate şi angajaţilor din sectorul privat, în măsura în care partenerii sociali stabilesc astfel.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 129 din data de 11 martie 2013





luni, 4 martie 2013

Decizia pe care o aşteptau toate sindicatele

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Sindicatele au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat
  • În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

  • În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Decizia nr. 1/2013  - pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 19/2012 -  publicată în Monitorul Oficial nr. 118 din 01 martie 2013   

Extras

Prin instituirea dreptului organizaţiilor sindicale de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor, chiar şi în lipsa unui mandat expres din partea acestora, cu păstrarea însă a drepturilor de dispoziţie procesuală din partea titularilor drepturilor subiective, textul art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 a configurat elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizaţii, depăşind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.
Această interpretare a dispoziţiilor art. 28 a fost susţinută de o parte a jurisprudenţei, dar şi de doctrina care a abordat direct situaţia calităţii procesuale a organizaţiilor sindicale din perspectiva dispoziţiilor menţionate anterior, aşa cum s-a subliniat în raportul întocmit în cauză.
Referitor la categoria interesului apărat prin posibilitatea recunoscută organizaţiilor sindicale de a formula acţiune în numele membrilor lor, concluzia este în sensul că legitimarea procesuală activă a fost recunoscută organizaţiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, fie că erau interese de grup, fie individuale.
Această concluzie se desprinde atât din formularea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, care se referă expres inclusiv la apărarea drepturilor ce decurg din contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, situaţie în care interesele sunt cu precădere individuale, cât şi din dispoziţiile fostului art. 282 din Codul muncii (actual art. 267 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare), care acordă posibilitatea de a fi părţi în conflicte de muncă în mod expres sindicatelor, pe lângă salariaţi, angajatori, patronate, alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale ori al Codului de procedură civilă.
Ţinând cont că în cadrul conflictelor de muncă sunt cuprinse şi conflictele decurgând din executarea contractelor individuale de muncă, pe lângă cele colective, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, inclusiv în conflictele individuale de muncă.
Faptul că interpretarea dată de o parte a jurisprudenţei şi doctrinei, în sensul că, potrivit art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, organizaţiile sindicale acţionează în calitate de reclamante, a reprezentat şi voinţa legiuitorului a fost confirmat de evoluţia legislativă ulterioară abrogării Legii sindicatelor nr. 54/2003, şi anume de prevederile art. 28 alin. (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, prin care se prevede expres calitatea procesuală activă a acestor organizaţii.
Atât timp cât organizaţiei sindicale i se recunoaşte legitimare procesuală activă, fiind reclamant, în determinarea competenţei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să se ţină seama de sediul sindicatului.
Într-o atare interpretare şi aplicare a legii nu se neagă caracterul exclusiv al competenţei teritoriale stabilite prin normele Codului muncii, ci este asigurată o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei sindicale.
Această soluţie este aplicabilă şi în situaţia în care organizaţia sindicală acţionează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripţiile unor tribunale diferite, în acelaşi temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizaţiei sindicale.
În concluzie, raportat la acţiunile reglementate expres de lege, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar în determinarea competenţei teritoriale potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [fost art. 284 alin. (2)], se va ţine seama de sediul sindicatului - reclamant.

miercuri, 13 februarie 2013

S-au modificat Codul muncii şi Legea dialogului social

Extras - Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
..................................................................................................
Art. XX
1.Alineatul (1) al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 269
(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii.”
Art. XXI
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 208 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 208
Conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal.”
2.Articolul 209 se abrogă.
3.Articolul 210 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 210
Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.”
Art. XXII
(1)Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor ale cărui pensii de serviciu au fost recalculate potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, sumele încasate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, desfiinţate în căile de atac, nu se mai recuperează.
(2)Sumele deja recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu se restituie.

Recentele modificări stabilesc, fără a mai lăsa loc de interpretări în contextul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, competenţa de soluţionare a litigiilor de muncă. Astfel, conflictele individuale de muncă se vor soluţiona în primă instanţă de către tribunal. Cererile referitoare la acest tip de litigii se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul." Totodată, începând cu 15 februarie a.c., părţile implicate într-un litigiu de muncă trebuie să parcurgă o procedură prealabilă, care implică participarea la o şedinţă de informare cu privire la posibilitatea rezolvării disputei prin mediere. Medierea e o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane, numită "mediator", în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Se aşteaptă ca o eventuală rezolvare a confilctului pe calea medierii să aducă, dacă nu imediat, măcar în viitorul mediu, o degrevare a instanţelor judecătoreşti.

joi, 31 ianuarie 2013

Partenerii sociali - acord pentru organizarea şi desfăşurarea clasei pregătitoare

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, şi partenerii sociali din învăţământul preuniversitar au semnat miercuri, 30 ianuarie, un Acord privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a clasei pregătitoare în anul şcolar 2013/2014.
Partenerii sociali cu care a fost semnat acest acord sunt Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret" şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, reprezentate de preşedinţii Marius Nistor şi Simion Hancescu, respectiv Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, reprezentată de Mihaela Gună, preşedinte.
Documentul are drept obiectiv clarificarea statutului clasei pregătitoare şi prevede în punctele sale esenţiale două lucruri:
1. Menţinerea clasei pregătitoare ca parte a învăţământului primar obligatoriu, începând cu vârsta de 6 ani.
2. Organizarea acesteia într-un mod mult mai flexibil, astfel încât, din punct de vedere al locului de desfăşurare a activităţii, clasa pregătitoare să se poată afla fie la şcoală, fie la grădiniţă, dar cu acelaşi curriculum şi cadre didactice calificate pentru învăţământul primar (sursa: www.edu.ro)




vineri, 11 ianuarie 2013

OUG nr. 92/2012-măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013

Având în vedere perturbările determinate de imposibilitatea punerii în aplicare a unora dintre prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, perturbări ce sunt de natură a altera procesul educaţional atât în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat - imposibilitatea asigurării funcţionării normale a şcolilor doctorale, imposibilitatea promovării ca profesor universitar corelată cu neîndeplinirea standardelor de acreditare/autorizare şi asigurarea calităţii, cât şi în învăţământul preuniversitar - imposibilitatea asigurării personalului didactic calificat, ţinând cont de urgenţa elaborării unui curriculum naţional adaptat nevoilor de dezvoltare personală şi cerinţelor societăţii şi economiei, care să permită includerea în planurile-cadru a disciplinelor fundamentale şi a numărului de ore necesar pentru crearea şi dezvoltarea competenţelor prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare că un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale este cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, iar Guvernul trebuie să promoveze un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure, în acest an, o execuţie bugetară prudentă, restrictivă şi echilibrată, faţă de necesitatea instituirii unei soluţii legislative nediscriminatorii şi echitabile pentru absolvenţii liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, aveau calitatea de student, în sensul de a fi încadraţi, după absolvire, ca profesori pentru învăţământ preşcolar, respectiv profesori pentru învăţământ primar,în vederea asigurării posibilităţii de pregătire în domeniul psihopedagogic pentru studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică până la absolvirea studiilor de către prima promoţie de studenţi admişi la programe de studii universitare organizate conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere expirarea mandatelor tuturor membrilor Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior la data de 14 octombrie 2012, ceea ce determină imposibilitatea continuării activităţii acestei agenţii de asigurare a calităţii în învăţământul superior,deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I: Măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării

Art. I
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 66
(1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(2) În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.
(3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv, În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev."
2.La articolul 85, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului."
3.La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b) cheltuieli cu pregătirea profesională;
c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d) cheltuieli cu bunuri şi servicii."
4.La articolul 105 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:"
5.La articolul 111, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii."
6.La articolul 167, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Numărul studenţilor-doctoranzi care pot fi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat se stabileşte de către senatul universitar."
7.La articolul 172 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) sunt programe destinate persoanelor care au obţinut o diplomă de doctor în ştiinţe cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul postdoctoral;"
8.La articolul 172, alineatul (4) se abrogă.
9.La articolul 211, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) În cazul exercitării unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligaţia de a se suspenda din funcţie pe perioada exercitării respectivei demnităţi."
10.Articolul 215 se abrogă.
11.La articolul 236, alineatul (2) se modifică şi va următorul cuprins:
"(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor din învăţământul preşcolar şi primar, pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice."
12.La articolul 247, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:
"b1) prin excepţie de la prevederile lit. b), până în anul 2018, în învăţământul preşcolar: educator/educatoare - se normează un post pentru fiecare grupă de copii; în unităţile cu program prelungit sau săptămânal, educatoarele se normează pe ture;"
13.La articolul 247, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:
"c1) prin excepţie de la prevederile lit. c), până în anul 2018, în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare - se normează un post pentru fiecare clasă de elevi;"
14.La articolul 284, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul de stat se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare."
15.La articolul 284, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:
"(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care în unităţile de învăţământ normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular."
16.La articolul 288, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 288
(1) Activităţile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art. 287 sunt remunerate în regim de cumul sau plată cu ora."
17.La articolul 289, alineatele (2) şi (4) se abrogă.
18.La articolul 289, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
"(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaşte această calitate, anual, de către senatul universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular."
19.La articolul 301 alineatul (5), litera b) se abrogă.
20.La anexă, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"1. Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat."
Art. II
Prevederile art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat, precum şi prevederile art. 27 alin. (6) şi art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.
Art. III
- Modul de acordare a facilităţilor pentru elevi şi studenţi prevăzute la art. 111 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clasa mijlocului de transport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. IV
Absolvenţilor liceelor pedagogice, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, li se recunoaşte îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza diplomei de licenţă.
Art. V
Până la absolvirea masteratului didactic prevăzut la art. 154 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de către prima promoţie a absolvenţilor de licenţă admişi în condiţiile acestei legi, formarea pentru cariera didactică se asigură prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. VI
Educatorii şi învăţătorii încadraţi în sistemul naţional de învăţământ au dreptul să îşi continue activitatea în funcţiile didactice din învăţământul preşcolar, respectiv învăţământul primar pe care le ocupă, cu condiţia absolvirii studiilor universitare de licenţă, în profilul postului, în cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. VII
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La articolul 19, alineatele (7) şi (8) vor avea următorul cuprins:
"(7) Durata unui mandat de membru al Consiliului ARACIS este de 4 ani.
(8) La fiecare 4 ani, Consiliul ARACIS se înnoieşte prin scoaterea la concurs a 17 mandate de membru în Consiliul ARACIS. Mandatele se ocupă pe baza unei proceduri proprii, conform art. 191 alin. (5). Noul consiliu îşi alege preşedintele şi vicepreşedintele."
2.Articolul 191 va avea următorul cuprins:
"Art. 191
(1) ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 25 de membri, din care 23 de cadre didactice cu funcţii de predare în învăţământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare şi 2 studenţi, reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti din România, reconfirmaţi la începutul fiecărui an universitar.
(2) Membrii ARACIS sunt selectaţi pe baza criteriilor de prestigiu profesional şi moral, pe principii de competenţă profesională şi ştiinţifică.
(3) Consiliul ARACIS se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(4) Consiliul ARACIS este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret, cu majoritatea membrilor consiliului.
(5) Membrii Consiliului ARACIS sunt selectaţi, prin concurs, conform unei proceduri proprii publicate anterior declanşării selecţiei.
(6) Membrii Consiliului ARACIS sunt profesori universitari titulari sau care îşi continuă activitatea didactică cu aprobarea senatului universitar, precum şi conferenţiari universitari, cu experienţă în asigurarea calităţii educaţiei.
(7) Din Consiliul ARACIS nu pot face parte rectori pe perioada exercitării funcţiei respective. În situaţia în care un membru al Consiliului ARACIS devine rector, îşi pierde mandatul de membru al Consiliului ARACIS începând cu data confirmării prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, potrivit prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Nu pot fi membri ai consiliului persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică pe perioada exercitării funcţiei respective. În situaţia în care un membru al Consiliului ARACIS este numit într-o funcţie de demnitate publică, îşi pierde mandatul de membru al Consiliului ARACIS începând cu data numirii în funcţie.
(9) Mandatele de membri ai Consiliului ARACIS care devin vacante se ocupă conform procedurii prevăzute la alin. (5), pentru durata restantă a fiecărui mandat vacantat.
(10) Pot fi experţi evaluatori ai ARACIS cadre didactice titulare sau care îşi continuă activitatea didactică cu aprobarea senatului universitar, cu gradul didactic de conferenţiar sau profesor universitar, cu experienţă în asigurarea calităţii educaţiei. De asemenea, pot participa în comisiile de evaluare studenţi şi reprezentanţi ai angajatorilor.
(11) În cazul în care instituţia sau programul de studiu supus evaluării are angajat în cadrul său unul sau mai mulţi membri ai Consiliului ARACIS ori soţi, rude sau afini până la gradul al treilea, acei membri ai Consiliului ARACIS nu participă la procedurile aferente evaluării respective.
(12) În cazul în care instituţia sau programul de studiu supus evaluării are angajat în cadrul său unul sau mai mulţi membri evaluatori ARACIS ori soţi, rude sau afini până la gradul al treilea, acei membri evaluatori ARACIS nu participă în cadrul procedurilor aferente evaluării respective."
3.La articolul 34, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) În termen de un an de la emiterea raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate, furnizorul de educaţie solicită agenţiei de asigurare a calităţii o nouă evaluare. În caz contrar, raportul elaborat în condiţiile alin. (1) este definitiv. Costurile evaluării suplimentare sunt suportate de către furnizorul de educaţie."
Art. VIII
Pentru asigurarea continuităţii activităţilor ARACIS, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului numeşte, provizoriu, membrii Consiliului ARACIS dintre persoanele care au avut această calitate, până la finalizarea procedurilor de evaluare externă a ARACIS, coordonate de "European Association for Quality Assurance in Higher Education" ENQA, inclusiv până la confirmarea listării în "European Quality Assurance Register for Higher Education" EQAR, în decursul anului 2013.
Art. IX
La expirarea mandatelor de membri ai Consiliului ARACIS numiţi provizoriu conform prezentei ordonanţe de urgenţă se organizează, în termen de 30 de zile de la data finalizării procedurilor prevăzute la art. VIII, o selecţie conform procedurii prevăzute la art. 191 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. X
(1)Alineatul (3) al articolului 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 30 august 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3)Institutul naţional are patrimoniu propriu şi administrează patrimoniul public şi privat al statului pentru asigurarea desfăşurării activităţii şi funcţionează, după caz, în coordonarea/subordinea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale sau a unei instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, potrivit legii."
(2)În tot cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, sintagma "în coordonarea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale" se înlocuieşte cu sintagma "după caz, în coordonarea/subordinea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale sau a unei instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, prin reorganizare sau înfiinţare, potrivit legii".

CAPITOLUL II: Măsuri în domeniul plăţii titlurilor devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013
Art. XI
(1)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, se va realiza astfel:
a)în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
b)în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
c)în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
d)în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
e)în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
(2)În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(3)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(4)Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

-****-

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 864 din data de 19 decembrie 2012



marți, 8 ianuarie 2013

Norme metodologice-concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor (actualizare 2013)

NORME METODOLOGICE din 31 ianuarie 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor (includ modificările aduse prin Hotarirea Guvernului nr.1291/2012 ).

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
(1)Beneficiază de drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, următoarele persoane, denumite în continuare persoane îndreptăţite:
a)oricare dintre părinţii fireşti ai copilului/copiilor;
b)oricare dintre soţii cărora li s-a/s-au încredinţat copilul/copiii în vederea adopţiei sau au adoptat copilul/copiii;
c)persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă;
d)asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptaţi;
e)persoana care a fost numită tutore.
(2)Persoanele îndreptăţite prevăzute la alin. (1) beneficiază de drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) sau, după caz, în prevederile art. 2 alin. (5) şi (6) ori în prevederile art. 31 alin. (1) şi ale art. 32 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;
b)sunt cetăţeni români sau, după caz, străini ori apatrizi;
c)au domiciliul sau reşedinţa în România, conform legii;
d)locuiesc în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora;
e)îndeplinesc obligaţia prevăzută la art. 12 alin. (2), respectiv art. 38 din ordonanţa de urgenţă.
(3)În situaţia în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi, dar copilul a fost recunoscut, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) se demonstrează pe baza anchetei sociale efectuate de autoritatea tutelară.