Dacă e digital, înseamnă că e manual. Sau invers...

Acesta este un fel de pamflet. Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este pur întâmplătoare.

Manual digital - sugestie de prezentare

Precizări MEN privind pensionarea şi reducerea normei didactice (vechime 25 de ani-gradul didactic I)

 Apreciez că punctul II al precizărilor este discutabil, în condiţiile în care, potrivit art. 284 alin. 2 indice 1 din legea nr. 1/2011, prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.

Există o contradicţie, cel puţin aparentă, cu dispziţiile alin. (2), potrivit cărora, personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.

Potrivit art. 56 (1) din Codul muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica, precum si in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care angajatorul si-a incetat existenta conform legii;
b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; 

Hahalere

 Hahalerele neamului. Începând cu marele creștin-democrat, Ciorbea.

Modificările legii educaţiei: forme fără fond. Semnează petiţia !

CERE-I LUI VICTOR CIORBEA SA ATACE NOUA LEGE A EDUCATIEI LA CURTEA CONSTITUTIONALA!

Semnează petiţia !

Recent, Guvernul Ponta a emis  Ordonanta de Urgenta nr. 49/2014, cu dedicatie pentru ministrii Remus Pricopie si Mihnea Costoiu, prin care invatamantul romanesc este mutilat si aruncat in haos. Aceasta a fost emisa special in vacanta parlamentara pentru a nu genera o dezbatere consistenta privind aceste modificari.

Multe dintre cele 97 de prevederi schimbate ale legii contravin Constitutiei, intrucat afecteaza drepturi garantate de Legea fundamentala, cum este dreptul la educatie, fara consultarea celor vizati direct de aceste schimbari.

Cele mai importante modificari:

• Politizarea invatamantului. Se deschide calea cumularii functiilor de rector cu cele de senator, deputat, ministru, ceea ce ar duce la o si mai puternica politizare a invatamantului superior romanesc, cu riscul compromiterii autonomiei universitare.
• Neadaptarea curiculei scolare la realitatile sociale. Noua Lege a Educatiei nu raspunde nevoilor pietei muncii si nu incurajeaza performanta. Dimpotriva, cei care ies de pe bancile scolii nu sunt pregatiti pentru cerintele actuale ale angajatorilor.
• Absenta oricaror masuri de stimulare a cadrelor didactice din mediul rural. In continuare, se mentin discrepantele dintre invatamantul rural si cel urban, cu efecte vizibile asupra dezvoltarii educationale a copiilor.
• Functiile de conducere din invatamantul superior (rector, prorector, decan, prodecan, director de departament) nu sunt considerate functii publice de autoritate.
• Rectori pe viata. Teoretic,o persoana nu poate ocupa functia de rector pentru mai mult de doua mandate succesive, complete. „Smecheria” Ordonantei este ca de acum rectorii se pot retrage inainte de incheierea mandatului si pot participa la alegeri pentru un nou mandat. Principalii beneficiari, Mihnea Costoiu si Remus Pricopie care si-au facut singuri Lege, respectiv „Lege cu dedicatie pentru ministri PSD”.

Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, ezita in privinta atacarii O.U.G. la Curtea Constituționala: "Inca nu am luat o decizie, dar analizez foarte serios problema (...) am cerut opinie din partea Consiliului Rectorilor, consult mediul universitar si preuniversitar sa vedem ce zic si specialistii din domeniu". 

Semnează petiţia !

Zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului

LEGE nr. 91 din 1 iulie 2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătăţii copilului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1

(1)Ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, denumită în continuare liberul, se acordă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în scopul de a asigura posibilitatea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului de a verifica anual starea de sănătate a acestuia.

(2)Titularii dreptului la liber sunt părinţii, respectiv reprezentanţii legali ai copilului, asiguraţi în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

(3)Persoanele prevăzute la alin. (2) au dreptul la liber, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, pentru îngrijirea sănătăţii copilului, fără obligaţia angajatorului de a plăti drepturile salariale aferente.

(4)Sunt consideraţi copii minori aflaţi în îngrijirea şi întreţinerea părinţilor sau a reprezentanţilor legali cei cu vârste cuprinse între 0-18 ani.

Art. 2

(1)Liberul se acordă la cererea unuia dintre părinţi, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, justificat ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat.

(2)Cererea părintelui, respectiv a reprezentantului legal al copilului va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita.

(3)În cazul în care, în urma unor verificări efectuate de către angajator, se constată că ambii părinţi au solicitat liberul contrar legii, va fi anulată posibilitatea ulterioară de a mai beneficia, vreodată, de prevederile legii.

Art. 3

(1)Pentru familiile sau persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, pentru îngrijirea sănătăţii copiilor, ca şi în cazul unui singur copil.

(2)Pentru familiile sau persoanele cu 3 sau mai mulţi copii se acordă două zile lucrătoare libere pe an, consecutive sau separate, după cum decide angajatorul.

(3)În cazul în care niciunul dintre părinţi, respectiv dintre reprezentanţii legali ai copilului nu va solicita ziua lucrătoare liberă, aceasta nu se va reporta în anul viitor calendaristic.

Art. 4

(1)Angajatorii sunt obligaţi să acorde ziua lucrătoare liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, solicitată în condiţiile art. 2.

(2)În cazul mai multor cereri simultane din partea angajaţilor pentru acordarea liberului, care depăşesc 5% din numărul total de angajaţi, angajatorul va programa, prin rotaţie, zilele lucrătoare libere, astfel încât să nu îi fie afectată activitatea.

(3)Nerespectarea de către angajatori a prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează de către Inspecţia Muncii cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 lei.

(4)Prevederile alin. (3) se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Prevederile prezentei legi se aplică atât angajatorilor publici, cât şi celor privaţi.

Art. 5

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vor elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 496 din data de 3 iulie 2014

Tichetele de vacanţă - probabil o "Fata Morgana"

Având în vedere modul în care este formulat textul de lege, care conferă doar posibilitatea acordării unor tichete de vacanţă şi doar în condiţiile existenţei unor alocări bugetare clare în acest sens, pentru majoritatea salariaţilor din sistemul bugetar, vacanţele pe banii angajatorului vor rămâne, probabil, o Fata Morgana.

Legea nr. 94/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I

Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, cu următoarele modificări şi completări:

1.Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

"ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind acordarea voucherelor de vacanţă"

2.La articolul 1, alineatele (1)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Art. 1

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru recuperarea şi întreţinerea capacităţii de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condiţiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare vouchere de vacanţă.

(2) Instituţiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi instituţiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi subordonare, inclusiv cele care se finanţează integral din venituri proprii, regiile autonome, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul este acţionar unic sau acţionar majoritar, societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în condiţiile legii, vouchere de vacanţă.

(3) Voucherele de vacanţă se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

(4) Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub formă de vouchere de vacanţă reprezintă contravaloarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal.

(5) Voucherele de vacanţă sunt integral suportate de către angajator, în condiţiile art. 3."

3.La articolul 1, alineatul (6) se abrogă.

4.La articolul 1, alineatele (7)-(9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(7) Conţinutul minim al pachetului de servicii care se poate achiziţiona prin intermediul voucherelor de vacanţă va fi stabilit prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(8) Prestarea serviciilor achiziţionate prin intermediul voucherelor de vacanţă se face în unităţi turistice, autorizate de Autoritatea Naţională pentru Turism.

(9) Angajatul care beneficiază de vouchere de vacanţă nu mai beneficiază de prima de vacanţă în cursul anului fiscal sau de bilete de odihnă, acordate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare."

5.După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

"Art. 11

Societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul este acţionar unic sau acţionar majoritar, precum şi regiile autonome, indiferent de forma de coordonare/subordonare, pot acorda angajaţilor proprii prime, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, numai sub forma voucherelor de vacanţă, în conformitate cu prevederile art. 1."

6.Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 2

(1) Voucherele de vacanţă sunt emise de către Autoritatea Naţională pentru Turism.

(2) Fiecare voucher de vacanţă este valabil dacă are înscrise următoarele menţiuni:

a) emitentul şi datele sale de identificare;

b) valoarea nominală a voucherului de vacanţă;

c) angajatorul şi datele sale de identificare;

d) numele, prenumele şi codul numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze voucherul de vacanţă;

e) spaţiul destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat şi aplicării ştampilei unităţii afiliate;

f) interdicţia unităţii afiliate de a plăti diferenţa în bani dintre valoarea voucherului de vacanţă şi valoarea pachetului de servicii către utilizatorii voucherelor de vacanţă;

g) perioada de valabilitate a utilizării voucherului de vacanţă.

(3) Autoritatea Naţională pentru Turism are obligaţia de a asigura circulaţia voucherelor de vacanţă în condiţii de siguranţă.

(4) Voucherul de vacanţă are perioadă de valabilitate până la data de 31 decembrie a anului în care a fost emis."

7.La articolul 3, alineatele (1) şi (2) se abrogă.

8.La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(3) Sumele corespunzătoare voucherelor de vacanţă acordate de către angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în limita a 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată pentru fiecare angajat, pe un an calendaristic. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este cel stabilit prin hotărâre a Guvernului."

9.La articolul 3, alineatul (4) se abrogă.

10.La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(5) Valorile nominale permise pentru voucherele de vacanţă sunt: 10, 20, 30, 40 şi 50 lei."

11.După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:

"Art. 31

Voucherele de vacanţă se emit numai în sistem on-line."

12.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 4

(1) Operatorii economici cu activitate de turism din România, autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru Turism, conform Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, care deţin structuri de primire turistice clasificate şi/sau agenţii de turism licenţiate şi care acceptă vouchere de vacanţă ca modalitate de plată, se denumesc, în mod convenţional şi în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţi afiliate.

(2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit utilizatorilor voucherelor de vacanţă."

13.La articolul 5, alineatul (1) se abrogă.

14.La articolul 5, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(2) Orice plată se face numai prin intermediul societăţilor bancare, potrivit legii.

(3) Autoritatea Naţională pentru Turism va plăti unităţilor afiliate cu care a încheiat contracte pentru decontarea voucherelor de vacanţă contravaloarea acestora după prestarea serviciilor de turism."

15.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 6

(1) Se interzice unităţii afiliate acordarea unui rest de bani la voucherul de vacanţă.

(2) Contravaloarea serviciilor turistice prestate de către unităţile afiliate peste valoarea voucherelor de vacanţă se suportă de către salariat."

16.Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Art. 7

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei acceptarea de către unitatea afiliată spre comercializare a voucherelor de vacanţă de către alte persoane decât titularul voucherului de vacanţă.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare, respectiv a licenţei de turism acceptarea de către unităţile afiliate de vouchere de vacanţă pentru achiziţionarea de servicii care nu îndeplinesc condiţiile pachetului minim de servicii prevăzut la art. 1 alin. (7).

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fapta unităţii afiliate de a da rest în bani la voucherul de vacanţă.

(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi retragerea licenţei de turism agenţiei de turism, în calitate de unitate afiliată, fapta prin care pachetul de servicii turistice oferit pentru voucherul de vacanţă diferă de pachetul similar de servicii oferit de structura de primire turistică pentru alte categorii de beneficiari.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism.

(6) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1)-(4) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."

Art. II

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Naţională pentru Turism şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vor elabora şi vor supune spre aprobare Guvernului modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 215/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea tichetelor de vacanţă, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege.

Art. III

În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagma "tichet de vacanţă" se înlocuieşte cu sintagma "voucher de vacanţă".

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 496 din data de 3 iulie 2014

O nouă modificare majoră a Legii educaţiei naţionale

Deschide Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 privind modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale

Text neinteligibil şi inaplicabil în ordonanţa de urgenţă care modifică Legea educaţiei

Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014, prin care este modificată Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, conţine o redactare care face imposibilă înţelegerea şi aplicarea modificării intervenite asupra alin. 2 al art. 284.

Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486/30.06.2014. Vom reveni cu textul integral al ordonanţei.

Vezi textul integral al ordonanţei

captură foto: www.monitoruloficial.ro (e-Monitor)

De astăzi, creşte salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată

Potrivit H.G. nr. 871/2013, începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar.

 

 

Hotărârea Guvernului nr. 871 din 14 noiembrie 2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

 

Art. 1 

(1)Începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră.
(2)Începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.
 

Art. 2 

Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 1.
 

Art. 3 

(1)Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 şi 2 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
 

Art. 4 

La data prevăzută la art. 1 alin. (1), Hotărârea Guvernului nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2013, se abrogă.

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 703 din data de 15 noiembrie 2013

 

Modificare a Codului muncii

Alineatul 4 al art. 251 din Codul muncii a fost modificat prin Legea nr. 77/2014, în sensul indicării în mod expres a posibilităţii  asistării de către avocat a salariatului aflat  în cursul cercetării disciplinare.

Legea nr. 77 din 24 iunie 2014 pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic

1.Alineatul (4) al articolului 251 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este."

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 470 din data de 26 iunie 2014

 

Art. 251 - Codul muncii

(1)Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2)În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

LEGE nr. 78 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1

(1)Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activităţile de voluntariat desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.

(2)Voluntariatul este un factor important în crearea unei pieţe europene competitive a muncii şi, totodată, în dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale, precum şi pentru creşterea solidarităţii sociale.

Art. 2

(1)Statul român recunoaşte valoarea socială a activităţilor de voluntariat ca expresie a cetăţeniei active, a solidarităţii şi responsabilităţii sociale, precum şi valoarea profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale şi lingvistice a persoanelor care desfăşoară aceste activităţi.

(2)Statul susţine dezvoltarea mişcării de voluntariat la nivel local, naţional şi internaţional, cu respectarea independenţei şi diversităţii acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice şi culturale, sportive şi recreative, educaţionale, ştiinţifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic şi filantropic şi altele asemenea.

(3)Statul român sprijină dezvoltarea voluntariatului prin toate instituţiile sale care activează în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat potrivit legii.

Art. 3

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup;

b)activitatea de interes public reprezintă activitatea desfăşurată în domenii precum: arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului, sănătatea, asistenţa socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar şi/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;

c)organizaţia-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează şi administrează activităţi de voluntariat;

d)contractul de voluntariat reprezintă convenţia încheiată între un voluntar şi organizaţia-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;

e)voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislaţiei în domeniul muncii şi desfăşoară activităţi de voluntariat;

f)beneficiarul activităţii de voluntariat este persoana fizică, alta decât soţul/soţia şi copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat;

g)coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizaţiei-gazdă, care îndeplineşte sarcinile legate de coordonarea şi administrarea activităţii voluntarilor.

Art. 4

Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:

a)participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată şi bazată pe o decizie liber consimţită a voluntarului;

b)implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;

c)desfăşurarea voluntariatului cu excluderea remuneraţiei din partea beneficiarului activităţii;

d)participarea persoanelor la activităţile de voluntariat, pe baza egalităţii de şanse şi de tratament, fără discriminări;

e)activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită;

f)caracterul de interes public al activităţii de voluntariat.

Art. 5

Activităţile de voluntariat izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 6

Autorităţile administraţiei publice sprijină derularea activităţilor de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau naţională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, şi nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum şi modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităţilor locale sau naţionale.

Art. 7

(1)Autorităţile administraţiei publice locale susţin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetăţenii pot participa activ la activităţi de voluntariat în comunităţile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acţiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, şi altele asemenea.

(2)Autorităţile administraţiei publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanţii legali ai organizaţiei-gazdă, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc, în vederea organizării unei cooperări efective în activităţile de interes public desfăşurate de către voluntari, precum şi în vederea promovării, la nivel local, a acestor activităţi, a rezultatelor şi impactului social survenit.

(3)Autorităţile administraţiei publice locale promovează şi susţin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internaţionale a Voluntariatului, în data de 5 decembrie a fiecărui an.

Art. 8

(1)Activităţilor de voluntariat organizate în afara României de către organizaţii-gazdă de naţionalitate română, în parteneriat cu organizaţii din ţara respectivă, desfăşurate în temeiul unui contract de voluntariat semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.

(2)Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe teritoriul statului român pe durata contractului de voluntariat, în limitele şi condiţiile impuse de legislaţia privind regimul străinilor în România.

Art. 9

(1)Activitatea de voluntariat se desfăşoară în urma unei cereri din partea organizaţiei-gazdă, prin care aceasta îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizaţia-gazdă are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condiţiile prevăzute în statutul acesteia, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată, şi cu respectarea art. 4 lit. c).

(2)Cererea emisă de organizaţia-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunţ public.

(3)Organizaţia-gazdă oferă instruire iniţială cu privire la:

a)structura, misiunea şi activităţile organizaţiei-gazdă;

b)drepturile şi responsabilităţile voluntarului;

c)regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului.

(4)Organizaţia-gazdă poate oferi voluntarilor, în condiţiile legislaţiei din domeniul educaţiei şi formării profesionale, cursuri de instruire, formare şi pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează.

Art. 10

(1)Este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.

(2)Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.

(3)Pe durata perioadei activităţii de voluntariat, precum şi la încheierea activităţii de voluntariat, organizaţia-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.

(4)Certificatul de voluntariat va conţine următoarele elemente:

a)datele de identificare ale organizaţiei-gazdă care emite certificatul;

b)numărul de înregistrare şi data emiterii certificatului;

c)numărul de înregistrare şi data contractului de voluntariat;

d)numele, prenumele şi datele de identificare ale voluntarului;

e)perioada şi numărul de ore de voluntariat;

f)numele şi prenumele coordonatorului voluntarilor;

g)numele şi prenumele reprezentantului legal al organizaţiei-gazdă;

h)menţiunea "Voluntarul şi organizaţia emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în acest certificat".

(5)Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizaţii-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conţin elementele prevăzute la alin. (4) şi sunt prezentate în copie autentificată şi traducere legalizată.

(6)Raportul de activitate va conţine următoarele elemente:

a)activităţile de voluntariat prestate;

b)atribuţiile asumate;

c)aptitudinile dobândite.

Art. 11

(1)Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar şi organizaţia-gazdă. Obligaţia de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2)În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetăţean străin, organizaţia gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziţie un interpret.

(3)Organizaţia-gazdă este obligată ca, anterior începerii activităţii de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat.

(4)Anterior începerii activităţii, contractul de voluntariat se înregistrează în registrul de evidenţă a voluntarilor ţinut de organizaţia-gazdă.

(5)Contractul de voluntariat este însoţit obligatoriu de fişa de voluntariat şi fişa de protecţie a voluntarului.

(6)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele clauze:

a)datele de identificare ale părţilor contractante;

b)descrierea activităţilor pe care urmează să le presteze voluntarul;

c)timpul şi perioada de desfăşurare a activităţii de voluntariat;

d)drepturile şi obligaţiile părţilor;

e)stabilirea cerinţelor profesionale, a abilităţilor sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;

f)condiţiile de reziliere a contractului.

(7)Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiţii:

a)la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestaţiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b)de comun acord;

c)când organizaţia-gazdă îşi încetează activitatea;

d)prin denunţare unilaterală, în condiţiile art. 21;

e)în caz de reziliere a contractului.

(8)Fişa de voluntariat conţine descrierea în detaliu a tipurilor de activităţi pe care organizaţia-gazdă şi voluntarul au convenit că acesta din urmă le va desfăşura pe parcursul contractului de voluntariat.

(9)Fişa de protecţie a voluntarului conţine instrucţiuni cu privire la desfăşurarea activităţii acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru activităţi ce ies din domeniul de acoperire al fişei de protecţie a voluntarului, organizatorii activităţii vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziţia acestora instrucţiuni de securitate a muncii specifice activităţii respective.

(10)Organizaţia-gazdă este obligată să ţină evidenţa voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţilor desfăşurate şi evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern.

Art. 12

Contractul de voluntariat trebuie să conţină minimum următoarele drepturi ale voluntarului:

a)dreptul de a desfăşura activitatea de voluntariat în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea acestuia;

b)dreptul de a solicita organizaţiei-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoţit de raportul de activitate;

c)dreptul la confidenţialitate şi protecţia datelor personale;

d)dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.

Art. 13

(1)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale voluntarului:

a)obligaţia de a presta o activitate de interes public, fără remuneraţie;

b)obligaţia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea şi gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială şi, totodată, lupta împotriva excluderii sociale şi discriminarea;

c)obligaţia voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fişa de voluntariat, precum şi respectarea instrucţiunilor stipulate în fişa de protecţie a voluntarului;

d)obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat, pe perioada desfăşurării contractului de voluntariat şi pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia;

e)obligaţia de a anunţa indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat.

(2)Răspunderea voluntarului în astfel de situaţii se angajează potrivit regulilor stabilite în legislaţia în vigoare şi în regulamentele interne ale organizaţiei-gazdă.

Art. 14

Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele drepturi ale organizaţiei-gazdă:

a)dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea activităţii de voluntariat;

b)dreptul de a iniţia conţinutul fişei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea şi pregătirea voluntarului, precum şi la tipul de activităţi de voluntariat desfăşurate de către organizaţia-gazdă;

c)dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fişei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;

d)dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fişa de voluntariat şi/sau în fişa de protecţie a voluntarului.

Art. 15

(1)Contractul de voluntariat trebuie să conţină următoarele obligaţii ale organizaţiei-gazdă:

a)obligaţia de a asigura desfăşurarea activităţilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condiţiilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;

b)obligaţia de a suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat;

c)obligaţia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţii de voluntariat, cu excepţia celor aferente muncii prestate de către voluntar.

(2)La solicitarea voluntarului, organizaţia-gazdă poate încheia contract de asigurare împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activităţii, în funcţie de complexitatea activităţii la care participă acesta.

Art. 16

În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului voluntarilor, numit în condiţiile art. 3 lit. g). În situaţia în care, prin desfăşurarea activităţilor de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terţe persoane, organizaţia-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condiţiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului.

Art. 17

Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 18

Răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă prevederilor Legii nr.  287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 19

Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de plin drept.

Art. 20

(1)Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contractul de voluntariat.

(2)La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor de voluntariat părţile sunt egale şi libere.

Art. 21

Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la iniţiativa oricăreia dintre părţi, care se comunică şi se motivează în scris. Condiţiile denunţării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.

Art. 22

(1)Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat se soluţionează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de nesoluţionare, de către instanţele civile.

(2)Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 23

La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice şi angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaţilor care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obţinute din activităţi de voluntariat, eliberate în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în situaţia în care acestea constituie criterii de selecţie.

Art. 24

Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică personalului din cadrul serviciilor de urgenţă voluntare constituite conform legii, precum şi persoanelor cărora le sunt aplicabile dispoziţiile legale privitoare la prestarea serviciului militar pe bază de voluntariat.

Art. 25

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 26

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 25 aprilie 2007.

-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 469 din data de 26 iunie 2014