Modificări privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Găselniţa Guvernului:

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate asiguraţii trebuie să fie prezenţi la domiciliu sau la adresa indicată în vederea exercitării verificării de către reprezentanţii plătitorilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

.

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate (vezi OUG 158/2005)
Art. I
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:
"Art. 31
Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să îndeplinească stagiul minim de cotizare prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) să prezinte adeverinţa de la plătitorul de indemnizaţii din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
c) să fie prezente la domiciliu sau la adresa indicată, după caz, în intervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea exercitării verificării de către reprezentanţii plătitorilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate."
2.La articolul 4, alineatul (1) se abrogă.
3.La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de şomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate."
4.La articolul 6, alineatele (1), (6) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 6
(1) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 au obligaţia să calculeze şi să vireze la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii.
.....................
(6) Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e).
....................
(9) Baza de calcul lunară a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) nu poate depăşi plafonul a 12 salarii minime brute pe ţară."
5.La articolul 8 alineatul (1), literele b) şi c) se abrogă.
6.La articolul 8 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
"c) a beneficiat de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv perioadele în care persoanele asigurate au beneficiat de drepturile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
7.La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1), se constituie baza de calcul al indemnizaţiilor se utilizează perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la art. 8 alin. (2) şi (3), veniturile care se iau în considerare sunt:
a) indemnizaţiile de asigurări sociale de care au beneficiat asiguraţii, prevăzute la art. 8 alin. (2);
b) salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a) şi b);
c) indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. c)."
8.Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 34
Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni."
9.La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate."
10.La articolul 40, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 40
(1) Indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite."
11.La articolul 47 alineatul (2), litera c) se abrogă.
12.La articolul 47, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Constituie contravenţie eliberarea certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori, cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare."
13.Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 48
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 47 se sancţionează după cum urmează:
a) cele prevăzute la alin. (1) şi (2), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
b) cele prevăzute la alin. (3), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Sumele încasate din aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) constituie venituri la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate."
14.La articolul 51, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Controlul privind respectarea obligaţiilor prevăzute în convenţiile încheiate de către medicii curanţi cu casele de asigurări de sănătate se efectuează de către organele de control ale CNAS, respectiv ale caselor de asigurări de sănătate."
15.La articolul 51, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (31)-(33), cu următorul cuprins:
"(31) Verificarea prezenţei asiguraţilor aflaţi în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau la reşedinţa indicată se efectuează de către plătitorii de indemnizaţii, însoţiţi, dacă este cazul, de un reprezentant al poliţiei, avându-se în vedere programul individual de recuperare recomandat de către medicul specialist. Verificarea prezenţei asiguraţilor nu va afecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate de Constituţia României, republicată.
(32) Pentru persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă ce refuză verificarea prezenţei în condiţiile alin. (31), plata indemnizaţiilor încetează de la data la care s-a constatat acest fapt, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(33) Nerespectarea prevederilor art. 31 lit. c) atrage neplata indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate începând cu data de la care s-a constatat aceasta."
Art. II
Certificatele de concediu medical eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se depun la casele de asigurări de sănătate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă.
Art. III
În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor aproba, prin ordin comun al ministrului sănătăţii, al ministrului administraţiei şi internelor şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, normele de aplicare a prevederilor art. 51 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
-****-

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Nicolae Lucian Duţă
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Mihai Constantin Şeitan
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mihai Capră,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 268 din data de 26 aprilie 2010

Încă o declaraţie hazardată a inspectorului şcolar general de la Constanţa

Potrivit cotidianului "Telegraf" inspectorul şcolar, Elena Buhaiev a declarat, referitor la excluderea de la discuţii a liderului SLSIP şi a consilierului juridic al organizaţiei, că nu era necesară prezenţa lor: „Nu era o dispută, nu era o comisie paritară, prin urmare, nu aveau ce căuta acolo” (articol integral).

Prof. Lucian Petre a intrat în greva foamei pe 21 aprilie, cerând anchetarea abuzurilor făcute de directorul Silvius Becherescu. În data de 27 aprilie, cu ocazia desfăşurării unui consiliu de administraţie al grupului şcolar, unde au fost discutate acuzaţiile profesorului Petre Lucian, acesta a cerut asistenţa juridică a sindicatului. La intrarea în incinta şcolii a preşedintelui S.L.S.I.P. şi a consilierului juridic, directorul unităţii de învăţământ a solicitat intervenţia poliţiei, considerând că reprezentanţii sindicatului au pătruns fără drept în şcoală (vezi video)

Declaraţia doamnei inspector general este cel puţin hazardată şi dovedeşte fie ignorarea Legii sindicatelor, fie necunoaşterea acesteia.

Pentru conformitate îi citez doamnei inspector general, care nu este la prima declaraţie fără acoperire legală, următoarele:

Legea nr. 54/2003 a sindicatelor

Art. 27. - În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstraţia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.

Art. 53. - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

...............................................................

b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;

c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiinţării acesteia.

Declaraţia zilei

"Eu primesc, în fiecare zi, de la medicii care îl monitorizează pe profesor, parametrii de sănătate ai acestuia şi insist să cred că profesorul care face greva foamei mănâncă pe ascuns”.

Elena Buhaiev, inspector şcolar general - I.S.J. Constanţa

sursa: http://www.replicaonline.ro/

Cinism

Înţeleg că domnului Petre Lucian, liderul de sindicat aflat în greva foamei, i s-a interzis de către director continuarea acestei forme extreme de protest în incinta unităţii de învăţământ, pe motiv că ar fi participat ieri seară la o emisiune de televiziune, la un post local.
Cu ce drept îi cere domnul director liderului nostru să părăsească incinta unităţii şi în virtutea căror reguli poate pretinde domnia sa că această formă de protest este considerată întreruptă doar pentru motivul arătat mai sus ?
Care este poziţia oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa în legătură cu această situaţie extremă, care tinde să se complice şi mai mult şi care sunt demersurile instituţiei faţă de solicitările liderului? Domnul Petre Lucian a declarat că nu renunţa la greva foamei decât în condiţiile în care la nivelul şcolii vor începe verificări faţă de acuzaţiile de încălcare a legii pe care el i le aduce directorului. Pentru a evita o posibilă tragedie, nu ar fi absolut normal şi foarte simplu ca ISJ să reacţioneze cât mai repede posibil?
În ce măsură îi sunt asigurate domnului profesor Petre Lucian protecţia şi asistenţa medicală absolut necesare în asemenea cazuri ?

Care este atitudinea colegilor dumnealui? Ce putem face noi toţi pentru a-l convinge să renunţe?

Profesor în greva foamei la Eforie

Liderul grupei sindicale de la Grupul Şcolar Carmen Sylva Eforie Sud, profesorul Petre Lucian a intrat astăzi în greva foamei. După cum afirmă liderul sindical, gestul său este motivat de atitudinea obstrucţionistă a directorului unităţii de învăţământ faţă de greva programată pentru mâine, 22 aprilie.

Într-o adresă comunicată profesorului Petre Lucian, directorul Becherescu Silvius susţine că liderul sindical "nu are dreptul de a afişa la intrările în unitatea şcolară, deoarece nu există definită această noţiune (...)". De asemenea, directorul unităţii susţine că "profesorii care vor participa la greva de joi, 22.04.2010, nu au temei legal să anunţe elevii claselor la care predau despre activitatea lor grevistă, deoarece există şi colegi care nu participă la grevă". 

 Liderul grupei sindicale de la Grupul Şcolar Carmen Sylva Eforie Sud, profesorul Petre Lucian  

Precizări MECTS privind încadrarea şi plata personalului didactic, potrivit Legii nr. 387/2009

măreşte imaginea

O grevă "ca la carte".

Cred că în actualul context, pe care nu are rost să-l mai descriu, o grevă de amploare în învăţământul românesc este absolut necesară şi inevitabilă.

Pledez pentru declanşarea acestei greve, cu o singură observaţie: conflictul de muncă să fie declanşat cu respectarea tuturor procedurilor prevăzute de lege. Pentru reuşita grevei şi bună ei desfăşurare acest lucru este esenţial. Este vital.

Este la mintea cocoşului faptul că orice neglijenţă în parcurgerea procedurilor privind declanşarea conflictului de muncă ne poate costa pierderea dreptului de a continua greva.  În condiţiile oricărei greşeli de procedură, cât de mici, MECTS şi inspectoratele şcolare vor apela imediat la instanţa de judecată pentru a obţine încetarea grevei. Va fi ordin de la partid, va fi ordin de la guvern, va fi ordin de la preşedinţie. Cine se îndoieşte că va fi aşa, e naiv.

În acest moment, având în vedere că sincronizarea sindicatelor teritoriale în declanşarea legală a  conflictelor de muncă este, practic, imposibilă, singurele organizaţii sindicale care pot deschide conflictul de interese la nivelul ramurii învăţământ (şi, implicit, greva) sunt federaţiile sindicale reprezentative, prin iniţierea negocierilor colective anuale.  

Iniţierea conflictului de muncă ar urma să aibă loc în temeiul Legii nr. 168/1999, mai exact al art. 9(1) şi 11. Potrivit acestor dispoziţii legale, conflictele de interese pot avea loc la nivelul unităţilor, la nivelul grupurilor de unităţi, al ramurilor ori la nivel naţional, în cazul conflictelor de interese la nivel  de ramură salariaţii urmând a fi reprezentaţi de organizaţiile sindicale reprezentative care participă la negocierile colective (deci, federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ - n.n.)

În aceste condiţii, sindicatele teritoriale afiliate federaţiilor naţionale ar urmă să-şi îndeplinească doar obligaţia (stabilită tot de lege) de a înregistra conflictul, anterior declanşării, la nivelul unităţilor de învăţământ şi la nivelul inspectoratelor şcolare (conflictele de interese la nivel de ramură şi la nivel naţional pot avea loc numai după înregistrarea prealabilă a acestora la unităţile componente ale structurilor respective, potrivit legii - art. 11(2)).  

După umila mea părere, asumarea conflictului de muncă şi organizarea grevei nu de către sindicatele teritoriale, ci de către federaţiile sindicale din învăţământ (deci, iniţierea conflictului de sus în jos şi nu invers, aşa cum s-a întâmplat până acum) reprezintă singura soluţie viabilă pentru a avea sorţi de izbândă şi pentru a se putea realiza protejarea membrilor de sindicat împotriva unor eventuale abuzuri şi acuze de încălcare a legii. 

Un alt mod de a proceda înseamnă şanse foarte, foarte mari ca greva să fie declarată ilegală de către justiţie, în doar câteva zile de la declanşare. 

Deci, pledez pentru o grevă "ca la carte". E în interesul membrilor de sindicat şi numai al lor.

Decizie şocantă a Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională pune la grea încercare principiile statului de drept şi statutul României, de ţară membră a Uniunii Europene.

Potrivit Antena 3, Curtea Constituţională a decis că ordonanţa de urgenţă a Guvernului Boc, prin care plata drepturilor băneşti obţiunte de bugetari prin hotărâri judecătoreşti va fi amânată şi eşalonată, este constituţională. Este şi cazul hotărârilor judecătoreşti obţinute de salariaţii din învăţământ pentru aplicarea legii de majorare a salariilor cu 34%.

Potrivit Avocatului Poporului, Ioan Muraru, ordonanţa de urgenţă reprezină o încălcare gravă a Constituţiei. "În sistemul constituţional de la noi, o hotărâre judecătorească poate fi anulată doar de o altă instanţă judecătorească, iar Guvernul, prin această ordonanţă prin care reeşalonează această datorie către salariaţi, vrea să eludeze hotărârile judecătoreşti", a arătat Ioan Muraru adăugând că această ordonanţă e urgenţă trebuia să lipsească pentru că este "un exces al guvernului". Actul normativ suspendă pentru acest an plata tuturor sumelor stabilite în anul 2010 şi decide să fie acordate în trei tranşe, respectiv 34% din valoarea titlului executoriu în 2011, 33% în 2012 şi 33% în 2013.

Şase dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale au decis, totuşi, că această ordonanţă este constituţională, având în vedere situaţia de criză.

Este o decizie cel puţin surprinzătoare pentru justiţia unei ţări care se pretinde stat de drept.

În ceea ce mă priveşte, mă declar absolut şocat şi fără replică.

Comunicare

Exista şi directori care "îşi fac datoria" până la capăt...

Un director bun este, evident, unul care îşi apără până la capăt unitatea de învăţământ pe care o păstoreşte. Chiar şi atunci când, tot el, o cheamă în judecată; cum s-a întâmplat azi, la Tribunal, într-unul din dosare, unde mi s-a comunicat o întâmpinare din partea unităţii de învăţământ, prin care se solicită respingerea acţiunii (e drept, nu în totalitate). Întâmpinarea e semnată, normal, de director, şi e formulată după instrucţiunule primite de la I.S.J./M.E.C.T. Directorul, aceeaşi persoană aflată şi pe lista reclamanţilor.

Să mai spună cineva că nu exista şi directori care îşi fac datoria până la capăt...  

 

Proiectul Legii Educaţiei încalcă regulile elementare de tehnică legislativă

Acestea sunt principiile care ar fi trebuit să stea la baza redactării proiectului Legii Educaţiei. Din păcate, se pare că nimeni n-a ţinut cont de ele. Sau poate că nici nu sunt cunoscute de cei care au participat la elaborarea proiectului (ceea ce n-ar fi de mirare). Nu trebuie să fii specialist pentru a constata acest lucru. 

Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative - republicată
..........................................
Art. 2: Tehnica legislativa
(1)Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ.
(2)Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.

Art. 3: Respectarea normelor de tehnica legislativa
(1)Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre Guvern si a propunerilor legislative apartinând deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, în cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotarârilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.

(2)Normele de tehnica legislativa se aplica, în mod corespunzator, si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.

Art. 6: Continutul si fundamentarea solutiilor legislative
(1)Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cât mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativa a statului român si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care România este parte.

(2)Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei în vigoare.
(3)Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, precum si de un studiu de impact, dupa caz.

(4)Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic si de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislatiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern. Guvernul defineste tipurile si structura documentelor de politica publica.

Art. 61: Evaluarea preliminara a impactului noilor reglementari
(1)Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a celorlalte proiecte de acte normative reprezinta un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative. Evaluarea preliminara a impactului presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse.

(2)Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de acte normative este considerata a fi modalitatea de fundamentare pentru solutiile legislative propuse si trebuie realizata înainte de adoptarea actelor normative.
(3)Fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba în vedere atât evaluarea impactului legislatiei specifice în vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cât si evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza.
(4)Evaluarea preliminara a impactului este realizata de initiatorul proiectului de act normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizitiile publice.

(5)În vederea elaborarii evaluarii preliminare a impactului propunerilor legislative initiate de deputati si senatori, precum si în cazul celor bazate pe initiativa cetatenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele si informatiile necesare realizarii acesteia.
(6)Aplicarea dispozitiilor alin. (1)-(5) nu este obligatorie în cazul initiativelor legislative ale deputatilor si senatorilor, precum si al celor bazate pe initiativa cetatenilor.
(7)În cazul elaborarii evaluarii preliminare a impactului propunerilor legislative initiate de deputati si senatori, precum si în cazul celor bazate pe initiativa cetatenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele si informatiile necesare realizarii acesteia.

Art. 7: Forma de redactare a actelor normative
...........................................
(4)Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor.

CAPITOLUL II: Sistematizarea si unificarea legislatiei
Art. 12: Integrarea proiectului în ansamblul legislatiei
Actul normativ trebuie sa se integreze organic în sistemul legislatiei, scop în care:
a)proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla în conexiune;
b)proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;
c)proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care România este parte.

Art. 13: Unicitatea reglementarii în materie
(1)Reglementarile de acelasi nivel si având acelasi obiect se cuprind, de regula, într-un singur act normativ.
(2)Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai în masura în care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.

Art. 15: Evitarea paralelismelor
(1)În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.

Art. 20: Jurisprudenta si doctrina juridica
În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale în acel domeniu, practica instantelor judecatoresti în aplicarea reglementarilor în vigoare, precum si doctrina juridica în materie.

Art. 33: Sistematizarea ideilor în text
Pentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate si realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în functie de conexiunile si de raportul firesc dintre ele, în cadrul conceptiei generale a reglementarii.

Art. 34: Stilul actelor normative
(1)Actele normative trebuie redactate într-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2)Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspândire în limba româna. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa caz, corespondentul lor în limba româna.
(3)Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati în domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
(4)Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în întelesul lor curent din limba româna moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului întelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.
Art. 35: Unitatea terminologica

(1)În limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.
(2)Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea întelesuri diferite, semnificatia acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozitiilor generale sau într-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.

(3)Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.

Extrase din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative - republicată

2 aprilie - Ziua anti Băsescu

suţin no băsescu day

Băsescu: "Am promulgat legea salarizării profesorilor. Este doar o chestiune de voinţă dacă vrei să asiguri finanţarea sistemului de educaţie sau nu. Nu pot crede că o lege, în România, ar putea să nu fie aplicată. A nu o aplica ar însemna că nu mai suntem într-un stat de drept." (video)
Tot Băsescu, despre cum ar bate un profesor...

Pas spre revenirea la normalitate. Curtea Constituţională trebuie să-şi dovedească imparţialitatea

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la ordonanţa de urgenţă care suspendă plata salariilor obţinute în instanţe de bugetari

Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a anunţat că a sesizat, miercuri, Curtea Constituţională, în legătură cu neconstituţionalitatea unui articol din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 18/2010, prin care se suspendă în acest an plata drepturilor salariale obţinute de personalul din sectorul bugetar stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Ioan Muraru a precizat că a formulat sesizarea la solicitarea sindicatelor.
"Două confederaţii sindicale au cerut AP să exprime un punct de vedere faţă de OUG nr.18/2010, din 9 martie, pentru modificarea şi completarea OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar", a declarat Ioan Muraru, cu ocazia prezentării raportului de activitate al instituţiei pe anul 2009.
El a precizat că sesizarea adresată CCR se referă la articolul 2 din OUG 18/2010 care prevede că, în cursul termenelor prevăzute pentru plata sumelor obţinute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, devenite executorii, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. AP a subliniat că în OUG este stipulat "cu viclenie" că "orice procedură de executare silită se suspendă de drept", iar acest lucru încalcă, în opinia sa, normele constituţionale. 
"Acest lucru nu se poate face. Este o încălcare gravă a Constituţiei. În sistemul constituţional de la noi, o hotărâre judecătorească poate fi anulată doar de o altă instanţă judecătorească, iar Guvernul, prin această ordonanţă prin care reeşalonează această datorie către salariaţi, vrea să eludeze hotărârile judecătoreşti", a arătat Ioan Muraru adăugând că această OUG trebuia să lipsească pentru că este "un exces al guvernului". Actul normativ suspendă pentru acest an plata tuturor sumelor stabilite în anul 2010 şi decide să fie acordate în trei tranşe, respectiv 34% din valoarea titlului executoriu în 2011, 33% în 2012 şi 33% în 2013".

sursa: AGERPRES