Acestea sunt principiile care ar fi trebuit să stea la baza redactării proiectului Legii Educaţiei. Din păcate, se pare că nimeni n-a ţinut cont de ele. Sau poate că nici nu sunt cunoscute de cei care au participat la elaborarea proiectului (ceea ce n-ar fi de mirare). Nu trebuie să fii specialist pentru a constata acest lucru.
Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative - republicată
..........................................
Art. 2: Tehnica legislativa
(1)Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ.
(2)Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.
..........................................
Art. 2: Tehnica legislativa
(1)Tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ.
(2)Normele de tehnica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ.
Art. 3: Respectarea normelor de tehnica legislativa
(1)Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre Guvern si a propunerilor legislative apartinând deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, în cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotarârilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.
(1)Normele de tehnica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre Guvern si a propunerilor legislative apartinând deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, în cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si hotarârilor Guvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii.
(2)Normele de tehnica legislativa se aplica, în mod corespunzator, si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.
Art. 6: Continutul si fundamentarea solutiilor legislative
(1)Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cât mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativa a statului român si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care România este parte.
(2)Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei în vigoare.(1)Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cât mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativa a statului român si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care România este parte.
(3)Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, precum si de un studiu de impact, dupa caz.
(4)Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic si de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislatiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern. Guvernul defineste tipurile si structura documentelor de politica publica.
Art. 61: Evaluarea preliminara a impactului noilor reglementari
(1)Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a celorlalte proiecte de acte normative reprezinta un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative. Evaluarea preliminara a impactului presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse.
(1)Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a celorlalte proiecte de acte normative reprezinta un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative. Evaluarea preliminara a impactului presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse.
(2)Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de acte normative este considerata a fi modalitatea de fundamentare pentru solutiile legislative propuse si trebuie realizata înainte de adoptarea actelor normative.
(3)Fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba în vedere atât evaluarea impactului legislatiei specifice în vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cât si evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza.
(4)Evaluarea preliminara a impactului este realizata de initiatorul proiectului de act normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizitiile publice.
(3)Fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba în vedere atât evaluarea impactului legislatiei specifice în vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cât si evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza.
(4)Evaluarea preliminara a impactului este realizata de initiatorul proiectului de act normativ. În cazul unor proiecte de acte normative complexe, evaluarea impactului poate fi realizata, pe baza unui contract de prestari de servicii, de catre institute de cercetare stiintifica, universitati societati comerciale sau organizatii neguvernamentale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizitiile publice.
(5)În vederea elaborarii evaluarii preliminare a impactului propunerilor legislative initiate de deputati si senatori, precum si în cazul celor bazate pe initiativa cetatenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele si informatiile necesare realizarii acesteia.
(6)Aplicarea dispozitiilor alin. (1)-(5) nu este obligatorie în cazul initiativelor legislative ale deputatilor si senatorilor, precum si al celor bazate pe initiativa cetatenilor.
(7)În cazul elaborarii evaluarii preliminare a impactului propunerilor legislative initiate de deputati si senatori, precum si în cazul celor bazate pe initiativa cetatenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele si informatiile necesare realizarii acesteia.
(6)Aplicarea dispozitiilor alin. (1)-(5) nu este obligatorie în cazul initiativelor legislative ale deputatilor si senatorilor, precum si al celor bazate pe initiativa cetatenilor.
(7)În cazul elaborarii evaluarii preliminare a impactului propunerilor legislative initiate de deputati si senatori, precum si în cazul celor bazate pe initiativa cetatenilor, membrii Parlamentului pot solicita Guvernului asigurarea accesului la datele si informatiile necesare realizarii acesteia.
Art. 7: Forma de redactare a actelor normative
...........................................
(4)Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor.
...........................................
(4)Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor.
CAPITOLUL II: Sistematizarea si unificarea legislatiei
Art. 12: Integrarea proiectului în ansamblul legislatiei
Actul normativ trebuie sa se integreze organic în sistemul legislatiei, scop în care:
a)proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla în conexiune;
b)proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;
c)proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care România este parte.
Art. 12: Integrarea proiectului în ansamblul legislatiei
Actul normativ trebuie sa se integreze organic în sistemul legislatiei, scop în care:
a)proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla în conexiune;
b)proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;
c)proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care România este parte.
Art. 13: Unicitatea reglementarii în materie
(1)Reglementarile de acelasi nivel si având acelasi obiect se cuprind, de regula, într-un singur act normativ.
(2)Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai în masura în care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.
(1)Reglementarile de acelasi nivel si având acelasi obiect se cuprind, de regula, într-un singur act normativ.
(2)Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai în masura în care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.
Art. 15: Evitarea paralelismelor
(1)În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.
(1)În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.
Art. 20: Jurisprudenta si doctrina juridica
În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale în acel domeniu, practica instantelor judecatoresti în aplicarea reglementarilor în vigoare, precum si doctrina juridica în materie.
În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curtii Constitutionale în acel domeniu, practica instantelor judecatoresti în aplicarea reglementarilor în vigoare, precum si doctrina juridica în materie.
Art. 33: Sistematizarea ideilor în text
Pentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate si realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în functie de conexiunile si de raportul firesc dintre ele, în cadrul conceptiei generale a reglementarii.
Pentru asigurarea unei succesiuni logice a solutiilor legislative preconizate si realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedata de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în functie de conexiunile si de raportul firesc dintre ele, în cadrul conceptiei generale a reglementarii.
Art. 34: Stilul actelor normative
(1)Actele normative trebuie redactate într-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2)Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspândire în limba româna. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa caz, corespondentul lor în limba româna.
(3)Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati în domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
(4)Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în întelesul lor curent din limba româna moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului întelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.
Art. 35: Unitatea terminologica
(1)Actele normative trebuie redactate într-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2)Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspândire în limba româna. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa caz, corespondentul lor în limba româna.
(3)Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati în domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
(4)Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în întelesul lor curent din limba româna moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului întelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.
Art. 35: Unitatea terminologica
(1)În limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.
(2)Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea întelesuri diferite, semnificatia acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozitiilor generale sau într-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.
Extrase din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative - republicată
(2)Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea întelesuri diferite, semnificatia acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozitiilor generale sau într-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.
(3)Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.
