În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Avem speranţa că Doamna Ministru Andronescu şi legiuitorul vor corecta aceste crase şi de neînţeles discriminări. Situaţia hilară şi tragică în acelaşi timp o voi descrie doar prin exemple concrete.
.
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
Cazul A.
1.La clasa I din scoala X de la 12 la 13 predă educaţia fizică doamna profesoară M.T. care este absolventă de liceu industrial urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă I, în aceeaşi zi, celelalte ore le predă doamna învăţătoare C.S. care este absolventă a 6 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de educaţie fizică înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă (doar discipline diferite) şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei?
3.La şcoala vecină orele de educaţie fizică le ţine învăţătoarea clasei S.R care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare SR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară MT deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa I (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Să nu credeţi că este vreo eroare a directorului de şcoală. Nu. Aşa prevede legea. De ce? Fiindcă sfidând buna cuviinţă şi profitând de bunul simţ al învăţătorilor nimeni nu a vrut să îndrepte aceste recorduri de aberaţii şi nedreptăţi în privinţa încadrarii în învăţământul primar.
Cazul B.
1.La clasa a IV-a A din scoala Y de la 11 la 12 predă opţionalul ,,Educaţie pentru cetăţenie democratică” (în completarea catedrei sale de cultură civică) domnul profesor H.N. care este absolvent de liceu agricol urmat de 3 ani de facultate de drept făcuţi la ID şi a unui modul de pregătire pedagogică tot la ID la USH în ultimii ani. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La clasa a IV-a B, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră predă educaţia civică domnul învăţătar D.V. care este absolvent a 4 ani de liceu pedagogic urmat de 5 ani de facultate de drept la Babeş-Bolyai la FF înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Domnul învăţător este plătit conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii chiar mai temeinice învăţătorul este încadrat inferior colegului său profesor?
Cazul C:
1.La clasa a III-a din scoala Z predă religie profesorul I.H. care este absolvent de liceu alimentar urmat de facultatea de teologie. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La aceeaşi clasă, la celelate ore predă doamna învăţătoare E.G. care este absolventă a facultăţii de pedagogie a învăţământului primar şi preşcolar. Doamna învăţătoare este încă plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii similare învăţătoarea este încadrată inferior colegei sale?
Cazul D:
1.La clasa a IV din scoala Ţ de la 8 la 9 predă limba engleză doamna profesoară I.G. care este absolventă de liceu textil urmat de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă a IV-a, în aceeaşi zi, ora următoare predă limba română doamna învăţătoare M.M. care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de filologie înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, la discipline din aceeaşi arie curriculară şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei profesoare?
3.La şcoala vecină orele de limbă engleză le ţine învăţătoarea clasei V.R care este absolventă a 4 ani de liceu pedagogic urmaţi de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare VR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară IG deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa a IV-a (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Alte cazuri:
De ce un profesor absolvent de liceu teoretic urmat de facultatea de inginerie şi a unui modul de pregătire pedagogică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,mâini îndemânatice,, (în completarea catedrei sale de educaţie tehnologică) la clasa a I decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de inginerie şi predă şi el abilităţi practice din aria curriculară educaţie tehnologică?
De ce un profesor absolvent de SAM urmat de facultatea de matematică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,matematică distractivă,, (în completarea catedrei sale de matematică) la clasa a II-a decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de matematică şi încă un masterat în pedagogie şi predă la aceeaşi clasă celelalte ore între care şi matematica?
Exemplele pot continua. Încadrarea în învăţământul primar trebuie aşezată după principiul ,,aceeaşi încadrare la muncă egală şi studii egale”.
Învăţătorii nu mai suntem dispuşi să tolerăm asemenea inechităţi. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România propune pentru eliminarea inechităţilor următoarele condiţii de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice:
a)Învăţători şi educatori să fie încadraţi cei cu studii medii (liceul pedagogic ori o şcoală medie echivalentă.
b)Profesori cu studii sperioare de scurtă durată să fie încadraţi cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată”
c)Profesor cu studii superioare de lungă durată să fie încadraţi cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic ori colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată”
d)Pentru viitor, după această aşezare corectă şi asimilare a diferitelor studii pe care au avut în timp posibilitatea legală să le urmeze cei din primar, trebuie îmbunătăţit tipul de formare iniţială pentru cariera didactică.
e)O propunere este ca aceste studii ale viitorilor profesori să fie posibile doar la zi.
f)O altă propunere este încurajarea unei formări iniţiale mai lungi (liceu pedagogic + învăţământ superior), fără a fi obligatorie, a celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică prin discriminarea pozitivă a absolvenţilor liceelor pedagogice prin scutirea de a mai obţine cele 30 de credite ale departamentelor pentru pregatirea personalului didactic ale instituţiilor de învăţământ superior pe care le-ar urma ulterior.
Un cadru didactic care urmează 4 ani de liceu pedagogic + o facultate va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul agricol urmează o facultate la ID.
În pachetul de legi elaborat de comisia prezidenţială de specialitate se dau soluţii mai radicale decât cele propuse de noi în acest document. Specialişti de marcă în ştiinţele educaţiei şi personalităţi care cunosc temeinic sistemul de învăţămât propun in privinta incadrarii la art 49 o ,,recunoaştere a învăţării nonformale şi informale care să îi certifice pe educatori/educatoare, institutori/institutoare şi învăţători/învăţătoare din învăţământul preşcolar şi primar, ca profesori în învăţământul preşcolar şi primar”. Nu este deloc deplasat atunci când noi cerem acum ca să se recunoască măcar studiile universitare urmate după absolvirea liceului pedagogic pentru o încadrare ca profesor în învăţământul preşcolar şi primar.
Comisia prezidentiala, pe baza unor studii temeinice si ulterior liderii federatiilor sindicale au fost convinsi că liceele pedagogice au asigurat o formare de calitate introducând în Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” (la punctul 4. 5) următorul text ,,De pilda, in momentul de fata, invatatorii absolventi de liceu pedagogic sunt mult mai prost platiti desi prestatia lor didactica la clasa este adeseori mult mai buna decat a absolventilor de invatamant superior.”
Învăţătorii ne-am săturat de atâtea promisiuni care nu s-au concretizat. Ne-am săturat să ne tot laude şi bată pe umăr mulţi dar să se tot amâne egala noastră încadrare la studii egale cu profesorii.
O ultimă speranţă ne punem în viitorul Cod al Educaţiei care să repare aberaţiile la care s-a ajuns în privinţa încadrării în actuala legislaţie.
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
Cazul A.
1.La clasa I din scoala X de la 12 la 13 predă educaţia fizică doamna profesoară M.T. care este absolventă de liceu industrial urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă I, în aceeaşi zi, celelalte ore le predă doamna învăţătoare C.S. care este absolventă a 6 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de educaţie fizică înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă (doar discipline diferite) şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei?
3.La şcoala vecină orele de educaţie fizică le ţine învăţătoarea clasei S.R care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare SR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară MT deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa I (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Să nu credeţi că este vreo eroare a directorului de şcoală. Nu. Aşa prevede legea. De ce? Fiindcă sfidând buna cuviinţă şi profitând de bunul simţ al învăţătorilor nimeni nu a vrut să îndrepte aceste recorduri de aberaţii şi nedreptăţi în privinţa încadrarii în învăţământul primar.
Cazul B.
1.La clasa a IV-a A din scoala Y de la 11 la 12 predă opţionalul ,,Educaţie pentru cetăţenie democratică” (în completarea catedrei sale de cultură civică) domnul profesor H.N. care este absolvent de liceu agricol urmat de 3 ani de facultate de drept făcuţi la ID şi a unui modul de pregătire pedagogică tot la ID la USH în ultimii ani. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La clasa a IV-a B, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră predă educaţia civică domnul învăţătar D.V. care este absolvent a 4 ani de liceu pedagogic urmat de 5 ani de facultate de drept la Babeş-Bolyai la FF înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Domnul învăţător este plătit conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii chiar mai temeinice învăţătorul este încadrat inferior colegului său profesor?
Cazul C:
1.La clasa a III-a din scoala Z predă religie profesorul I.H. care este absolvent de liceu alimentar urmat de facultatea de teologie. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La aceeaşi clasă, la celelate ore predă doamna învăţătoare E.G. care este absolventă a facultăţii de pedagogie a învăţământului primar şi preşcolar. Doamna învăţătoare este încă plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii similare învăţătoarea este încadrată inferior colegei sale?
Cazul D:
1.La clasa a IV din scoala Ţ de la 8 la 9 predă limba engleză doamna profesoară I.G. care este absolventă de liceu textil urmat de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă a IV-a, în aceeaşi zi, ora următoare predă limba română doamna învăţătoare M.M. care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de filologie înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, la discipline din aceeaşi arie curriculară şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei profesoare?
3.La şcoala vecină orele de limbă engleză le ţine învăţătoarea clasei V.R care este absolventă a 4 ani de liceu pedagogic urmaţi de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare VR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară IG deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa a IV-a (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Alte cazuri:
De ce un profesor absolvent de liceu teoretic urmat de facultatea de inginerie şi a unui modul de pregătire pedagogică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,mâini îndemânatice,, (în completarea catedrei sale de educaţie tehnologică) la clasa a I decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de inginerie şi predă şi el abilităţi practice din aria curriculară educaţie tehnologică?
De ce un profesor absolvent de SAM urmat de facultatea de matematică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,matematică distractivă,, (în completarea catedrei sale de matematică) la clasa a II-a decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de matematică şi încă un masterat în pedagogie şi predă la aceeaşi clasă celelalte ore între care şi matematica?
Exemplele pot continua. Încadrarea în învăţământul primar trebuie aşezată după principiul ,,aceeaşi încadrare la muncă egală şi studii egale”.
Învăţătorii nu mai suntem dispuşi să tolerăm asemenea inechităţi. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România propune pentru eliminarea inechităţilor următoarele condiţii de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice:
a)Învăţători şi educatori să fie încadraţi cei cu studii medii (liceul pedagogic ori o şcoală medie echivalentă.
b)Profesori cu studii sperioare de scurtă durată să fie încadraţi cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată”
c)Profesor cu studii superioare de lungă durată să fie încadraţi cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic ori colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată”
d)Pentru viitor, după această aşezare corectă şi asimilare a diferitelor studii pe care au avut în timp posibilitatea legală să le urmeze cei din primar, trebuie îmbunătăţit tipul de formare iniţială pentru cariera didactică.
e)O propunere este ca aceste studii ale viitorilor profesori să fie posibile doar la zi.
f)O altă propunere este încurajarea unei formări iniţiale mai lungi (liceu pedagogic + învăţământ superior), fără a fi obligatorie, a celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică prin discriminarea pozitivă a absolvenţilor liceelor pedagogice prin scutirea de a mai obţine cele 30 de credite ale departamentelor pentru pregatirea personalului didactic ale instituţiilor de învăţământ superior pe care le-ar urma ulterior.
Un cadru didactic care urmează 4 ani de liceu pedagogic + o facultate va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul agricol urmează o facultate la ID.
În pachetul de legi elaborat de comisia prezidenţială de specialitate se dau soluţii mai radicale decât cele propuse de noi în acest document. Specialişti de marcă în ştiinţele educaţiei şi personalităţi care cunosc temeinic sistemul de învăţămât propun in privinta incadrarii la art 49 o ,,recunoaştere a învăţării nonformale şi informale care să îi certifice pe educatori/educatoare, institutori/institutoare şi învăţători/învăţătoare din învăţământul preşcolar şi primar, ca profesori în învăţământul preşcolar şi primar”. Nu este deloc deplasat atunci când noi cerem acum ca să se recunoască măcar studiile universitare urmate după absolvirea liceului pedagogic pentru o încadrare ca profesor în învăţământul preşcolar şi primar.
Comisia prezidentiala, pe baza unor studii temeinice si ulterior liderii federatiilor sindicale au fost convinsi că liceele pedagogice au asigurat o formare de calitate introducând în Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” (la punctul 4. 5) următorul text ,,De pilda, in momentul de fata, invatatorii absolventi de liceu pedagogic sunt mult mai prost platiti desi prestatia lor didactica la clasa este adeseori mult mai buna decat a absolventilor de invatamant superior.”
Învăţătorii ne-am săturat de atâtea promisiuni care nu s-au concretizat. Ne-am săturat să ne tot laude şi bată pe umăr mulţi dar să se tot amâne egala noastră încadrare la studii egale cu profesorii.
O ultimă speranţă ne punem în viitorul Cod al Educaţiei care să repare aberaţiile la care s-a ajuns în privinţa încadrării în actuala legislaţie.
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
preluare de pe Forumul profesorilor
