Gândul nr. 1
L-am auzit/văzut aseară pe noul inspector general, la CTV, dând câteva exemple de directori ce urmează a-şi pierde funcţiile. Practic, domnul inspector general s-a antepronunţat. A stabilit, înainte de orice evaluare, fie ea şi formală, cine trebuie să plece. Da, evaluarea va fi o simplă formalitate, un mod de a acoperi legal o decizie dinainte luată. Dar lucrul acesta, politicianist vorbind, nu trebuie afirmat public. Este, evident, incorect. Şi nelegal. Şi imoral. Şi, în niciun caz, în spirit european. Şi cu atât mai puţin în spirit social democrat. Înţeleg că trebuie făcută "curăţenie" politică. Ne-am obişnuit, acceptăm asta pentru că aşa au făcut şi vor face toţi. Dar antepronuţarea în cazuri concrete, cu nominalizari, este o gafă. Este o gafă politică, dar şi de management. Ne amiteşte de alte vremuri; pe care le-am vrea uitate.
.
Gândul nr. 2
Un director mi-a spus ieri, enervat, în timp ce încercam să-l conving că anumite reglementări legale trebuie aplicate într-un anumit fel, că prezenţa mea în şcoală (pentru a suţine drepturile membrilor de sindicat) şi articolele de pe blog sunt doar un mod de a-mi justifica salariul. A vrut să fie o răutate, dar, involuntar, doamna director mi-a făcut un mare compliment. Mulţumesc, doamna director, săru'mâna! Aveţi dreptate, mă străduiesc zi de zi să-mi justific salariul plătit de membrii de sindicat. Sunt convins că, la fel, foarte mulţi directori se străduiesc, neîncetat, să-şi justifice îndemnizaţia de conducere. Oare?
