(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevazute în contractul individual de muncă.
(2) Indemnizatia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numarul de zile de concediu.
Înţeleg că sporul pentru condiţii vătămătoare acordat bibliotecarilor sau alte drepturi salariale ale personalului didactic de care acestea beneficiază lună de lună, nu sunt considerate ca având caracter permanent. Iarăşi este greşit.
Este evident că art. 145 (1) din Codul muncii exclude din calcul indemnizaţiei de concediu doar acele drepturi salariale acordate ocazional, cu titlu de premiu sau primă, cum ar fi, spre exemplu: premiul de 2%, prima de instalare, ajutorul de naştere etc.
Celelalte drepturi, sporuri şi indemnizaţii - sporul pentru mediu rural sau localităţi izolate, indemnizaţia pentru învăţământ special, sporul de vechime, sporul pentru condiţii vătămătoare, salariul şi gradaţia de merit, sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, sporul de stabilitate, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, indemnizaţia de conducere, indemnizaţia pentru funcţia de diriginte, pentru învăţători, institutori şi educatoare ş.a. - sunt drepturi salariale cu caracter permanent care trebuie avute în vedere la stabilirea indemnizaţiei aferente concediului de odihnă.